Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut din nou în UE. Transportul și încălzirea rămân principalele provocări

Uniunea Europeană nu a reușit să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră în 2025, după mai mulți ani de scădere. Datele preliminare publicate de Eurostat arată o creștere ușoară a nivelului de poluare comparativ cu anul precedent.

Deși tendința pe termen lung rămâne una de reducere a emisiilor, noile cifre indică faptul că ritmul progreselor începe să încetinească, în special în sectoarele unde tranziția energetică avansează mai greu.

Uniunea Europeană a emis 3,34 miliarde de tone de gaze cu efect de seră în 2025

Potrivit estimărilor preliminare ale Eurostat, statele membre ale Uniunii Europene au generat anul trecut aproximativ 3,34 miliarde de tone echivalent dioxid de carbon.

Comparativ cu 2024, când emisiile au fost estimate la 3,31 miliarde de tone, rezultatul reprezintă o creștere de aproximativ 1%.

Cu toate acestea, privită pe termen mai lung, evoluția rămâne favorabilă. Din 2015 până în prezent, emisiile totale ale Uniunii Europene au scăzut cu aproximativ 17%.

Nivelul înregistrat în 2025 este, de asemenea, ușor sub cel din 2023, ceea ce arată că tendința generală de reducere nu a fost inversată, dar că progresul s-a diminuat semnificativ față de anii anteriori.

Reducerea emisiilor din energie și industrie nu mai este suficientă pentru atingerea obiectivelor climatice

În ultimii ani, una dintre principalele surse de reducere a emisiilor a fost sectorul energetic, unde producția de electricitate din surse regenerabile a continuat să crească.

Datele publicate anterior de Comisia Europeană au arătat că emisiile provenite din producția de energie și din industrie au continuat să scadă și în 2025.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că progresul din aceste domenii nu mai este suficient pentru a compensa lipsa de rezultate din alte sectoare.

Deși estimările Eurostat nu oferă încă o repartizare detaliată a emisiilor pe domenii de activitate, datele din anii anteriori arată că transporturile continuă să reprezinte una dintre cele mai mari probleme pentru politica climatică europeană.

Emisiile generate de acest sector au rămas în mare parte stagnante, în ciuda investițiilor în electrificare și mobilitate cu emisii reduse.

Vremea rece și consumul mai mare de gaze au contribuit la creșterea poluării

O analiză a datelor preliminare privind emisiile din 2025, realizată de Centrul pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (CREA), sugerează că temperaturile mai scăzute au avut un rol important în evoluția de anul trecut.

Potrivit cercetătorilor, vremea rece a determinat creșterea consumului de gaze naturale pentru încălzire, ceea ce a dus la emisii suplimentare.

Acest fenomen evidențiază dificultățile pe care le întâmpină Uniunea Europeană în reducerea poluării generate de încălzirea locuințelor și a clădirilor, unul dintre sectoarele care depind încă în mare măsură de combustibili fosili.

În acest context, Comisia Europeană pregătește pentru luna viitoare prezentarea unei ținte la nivelul întregii Uniuni privind electrificarea economiei, măsură care urmărește accelerarea trecerii de la combustibili fosili la electricitate produsă din surse curate.

Uniunea Europeană și-a asumat reduceri de emisii de 55% până în 2030 și neutralitate climatică până în 2050

Obiectivele climatice ale Uniunii Europene rămân printre cele mai ambițioase la nivel global. Statele membre și-au asumat prin legislație reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul anului 1990 până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050.

În plus, anul trecut a fost convenit și un obiectiv intermediar pentru 2040, care prevede reducerea emisiilor cu până la 90%.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, Uniunea Europeană ajunsese deja la o reducere de aproximativ 40% a emisiilor până la sfârșitul anului 2024, an care a marcat cel mai scăzut nivel al poluării din ultimele trei decenii.

Datele preliminare pentru 2025 arată însă că atingerea următoarelor obiective va necesita măsuri suplimentare, în special în sectoarele transporturilor și încălzirii, unde reducerea emisiilor avansează într-un ritm mai lent decât în producția de energie și industrie.