Efectele sancțiunilor anti-Lukoil. Bulgaria riscă să rămână fără combustibili. Sofia ar putea cere SUA o derogare

Bulgaria se confruntă cu o dilemă strategică după ce Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft. Guvernul de la Sofia ia în considerare solicitarea unei derogări, temându-se că aplicarea integrală a măsurilor ar putea provoca o penurie de combustibil și tulburări sociale. Rafinăria Lukoil din Burgas, care furnizează circa 80% din necesarul de carburanți al țării, riscă să își oprească activitatea, generând efecte economice și politice semnificative pentru întreaga Bulgarie.

Bulgaria caută o derogare de la sancțiunile SUA impuse Lukoil, temându-se de penurie de combustibil

Bulgaria ia în calcul să solicite Statelor Unite o derogare de la noile sancțiuni anunțate împotriva gigantului petrolier rus Lukoil.

Motivul este teama că aplicarea lor integrală ar putea lăsa țara fără combustibil suficient și ar alimenta o reacție populistă la nivel național, potrivit unor surse citate de publicația Politico.

Pachetul de măsuri a fost prezentat săptămâna trecută de președintele american Donald Trump și vizează atât Lukoil, cât și Rosneft, ceea ce a pus în gardă statele europene unde aceste companii au operațiuni strategice.

Elementul cel mai sensibil pentru Sofia îl reprezintă rafinăria de la Burgas, controlată de Lukoil, care acoperă până la 80% din necesarul intern de combustibil.

În lipsa unei excepții sau a unei perioade de tranziție, guvernul se teme că banca finanțatoare și ceilalți parteneri comerciali se vor retrage, ceea ce ar forța unitatea să își limiteze activitatea sau chiar să o oprească.

Un astfel de scenariu ar putea duce, au avertizat oficialii, la penurie de combustibili la pompă, la creșteri bruște de preț și la proteste cu potențial politic.

O criză politică în Bulgaria ar întări poziția președintelui Rumen Radev, perceput drept mai apropiat de Rusia

De aceea, executivul de la Sofia ar fi cerut deja Washingtonului instrucțiuni privind modalitatea de a amâna aplicarea sancțiunilor după data de 21 noiembrie, când acestea intră în vigoare.

Sursele diplomatice au susținut că miniștrii bulgari au invocat inclusiv riscul destabilizării politice, afirmând că o criză energetică ar putea accelera prăbușirea actualei coaliții și ar întări poziția președintelui Rumen Radev, perceput de o parte a clasei politice drept mai apropiat de Moscova.

Fostul ministru al Mediului Julian Popov a declarat că guvernul nu este pregătit corespunzător pentru o eventuală ieșire a Lukoil și că nu dispune de un plan de urgență, motiv pentru care a susținut ideea preluării temporare a controlului operațional asupra rafinăriei, cu sprijinul unui comitet internațional de experți.

În replică, fostul ambasador bulgar în Rusia, Ilian Vasilev, a afirmat că prezentarea situației ca fiind fără alternative este o „tactică de intimidare” menită să amâne decizia de vânzare și a subliniat că există investitori interesați de active și că o tranzacție ordonată ar putea garanta funcționarea rafinăriei fără presiuni politice suplimentare majore.

„Există interese legitime și serioase în achiziționarea activelor Lukoil. Nu este nevoie să intrăm în panică”, a afirmat Vasilev, care conduce în prezent firma de consultanță Innovative Energy Solutions.