Economia României se sprijină pe București. Nouă din județele țării nu reușesc să treacă de pragul de 1% în PIB

Economia României este susținută în mare parte de București, care va aduce în 2026 aproximativ 25% din Produsul Intern Brut, echivalentul a 519,5 miliarde de lei. Restul județelor contribuie mult mai puțin, iar nouă dintre ele nu ating nici măcar un procent. Creșterea PIB-ului este estimată să continue până în 2028, cu industria ca principal motor, în timp ce construcțiile și agricultura vor aduce anual sume mai mici.

Bucureștiul domină economia României, restul județelor contribuind mult mai puțin la PIB-ul țării

Economia României se bazează în mare măsură pe contribuția Capitalei, iar estimările arată o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) în următorii ani, în ciuda eforturilor Guvernului de a reduce deficitul bugetar.

Analiza arată că, dacă excludem Bucureștiul, niciun județ nu aduce mai mult de 6% din PIB, iar nouă județe nu contribuie nici măcar cu un procent. Pentru acest an, un sfert din PIB-ul României va proveni direct din Capitală, estimările indicând o sumă de aproape 520 de miliarde de lei.

Topul județelor contributoare este completat, însă la distanță considerabilă, de Cluj, Timiș, Prahova și Constanța, ale căror contribuții adunate nu egalează PIB-ul generat de București.

1. București – 25,5% – 519,5 miliarde de lei
2. Cluj – 5,3%
3. Timiș – 4,3%
4. Prahova – 4,1%
5. Constanța – 4,1%
6. Iași – 3,3%
7. Brașov – 3,3%
8. Ilfov – 2,9%
9. Argeș – 2,6%
10. Dolj – 2,5%

La polul opus, Giurgiu contribuie cel mai puțin la PIB, iar alte opt județe nu reușesc să atingă pragul de un procent.

1. Giurgiu – 0,6%
2. Covasna – 0,7%
3. Călărași – 0,8%
4. Tulcea – 0,8%
5. Mehedinți – 0,8%
6. Vaslui – 0,8%
7. Ialomița – 0,9%
8. Sălaj – 0,9%
9. Botoșani – 0,9%

PIB-ul României ar urma să depășească 2.300 de miliarde de lei în 2028

Estimările pentru următorii ani arată o creștere constantă a PIB-ului, care ar urma să depășească 2.300 de miliarde de lei în 2028.

În ceea ce privește sectoarele economiei, Comisia Națională de Strategie și Prognoză anticipează o contribuție tot mai mare a industriei la PIB. Serviciile vor avea un aport mai semnificativ în 2027, în timp ce construcțiile și agricultura vor aduce anual sume mai mici.

Profesorul de economie internațională Christian Năsulea a explicat pentru ProTV că Bucureștiul se diferențiază clar de restul țării prin productivitate, subliniind că dezvoltarea activităților economice serioase în județe precum Mehedinți este limitată de dificultăți în export și de influența unor interese politice care mențin zonele respective într-o „capcană a sărăciei” prin ajutoare sociale suficiente pentru a descuraja munca.

„Dacă ne uităm la productivitatea Bucureștiului ne dăm seama că Bucureștiul este defapt altă țară, în comparație cu restul țării.

Nu ai niciun motiv să te apuci să dezvolți o activitate economică serioasă în Mehedinți, atâta timp cât știi că nu-ți poți exporta marfă cu ușurință de acolo.

Foarte multe din aceste zone sunt capturate de niște interese politice care au avut un interes în alimenta ceea ce noi în economie o numim o capcană a sărăciei, ajutoarele sociale suficient de mari cât să-i țină departe de oameni de muncă”, spune profesorul Năsulea.

În același timp, studiile arată că firmele cu capital românesc reprezintă majoritatea în topul celor mai mari 5.000 de companii din țară, cu o pondere de 53%. Cele mai multe dintre acestea au domiciliul fiscal în Moldova, Dobrogea și Oltenia, conform datelor PwC România.