Economia României încetinește, iar piața muncii intră într-o nouă etapă. Automatizarea și AI schimbă regulile jocului

Modelul de creștere care a susținut economia României în ultimii ani – bazat pe consum, salarii în urcare și credit accesibil – dă semne clare de epuizare. Încetinirea activității economice, consolidarea fiscală și orientarea accelerată a companiilor către automatizare și inteligență artificială conturează o schimbare structurală cu impact direct asupra ocupării forței de muncă.

De la reziliență la răcire economică

Timp de mulți ani, piața muncii din România a părut excepțional de solidă: ocuparea a crescut, salariile au avansat rapid, iar șomajul a rămas scăzut. Dinamica a fost alimentată în principal de consumul intern, susținut de expansiunea fiscală, majorările salariale și accesul larg la creditare.

În ultimul an, însă, contextul macroeconomic s-a modificat semnificativ. Creșterea economică, anterior impulsionată de cererea populației, este acum limitată de înăsprirea politicii fiscale, cererea internă mai slabă și o piață a muncii în răcire. Pe lângă efectele ciclului economic, evoluțiile indică și o mutație mai profundă: firmele investesc tot mai mult în automatizare și AI pentru a-și crește productivitatea.

Presiunea macroeconomică: recesiune tehnică și consum în scădere

România a încheiat anul 2025 într-o poziție dificilă. PIB-ul din trimestrul al patrulea a consemnat o contracție de 1,9% față de trimestrul anterior, ceea ce a împins economia în recesiune tehnică. La nivelul întregului an, creșterea a fost modestă, de doar 0,6%, după un 2024 la rândul său slab, cu un avans de 0,9% și episod de recesiune tehnică.

Principalul factor de frânare a fost consumul privat, motorul economiei în ultimul deceniu. Deși salariile și pensiile au crescut, iar creditarea s-a extins, productivitatea nu a ținut pasul. În contextul în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, consolidarea fiscală a devenit inevitabilă. Autoritățile au introdus majorări de taxe și măsuri de control al cheltuielilor.

Efectele au fost rapide:

-Taxele mai mari au alimentat creșterea prețurilor, readucând inflația aproape de două cifre
-Înghețările salariale și costurile în urcare au erodat veniturile reale
-Mediul de afaceri a devenit mai prudent, cu investiții și angajări influențate de presiunea pe marje
-Datele din retail confirmă tensiunile: volumele vânzărilor au scăzut în a doua jumătate a anului trecut, iar indicatorii de încredere ai consumatorilor arată o retragere vizibilă.

Pentru 2026, estimările indică o creștere economică limitată, de aproximativ 0,6%. O revenire mai consistentă, spre 2,8%, este anticipată abia în 2027, pe fondul temperării inflației, relaxării politicii monetare și materializării proiectelor finanțate din fonduri europene, potrivit analizei recent publicată pe platforma ING THINK de Valentin Tătaru, economistul șef ING Bank România şi Ştefan Posea, economist ING Bank România.

Semnale divergente pe piața muncii

Datele recente sugerează o deteriorare treptată a pieței muncii. Ocuparea totală a scăzut de la vârful atins la începutul lui 2025, coborând de la 5,18 milioane de persoane în martie la 5,12 milioane în decembrie.

În paralel:

-Rata locurilor de muncă vacante este redusă, la 0,6%, una dintre cele mai scăzute din UE
-Angajările s-au mutat din zona de expansiune către înlocuire
-Companiile prioritizează posturile esențiale și limitează crearea netă de joburi
-Rata șomajului rămâne relativ stabilă, în jur de 6%, însă acest echilibru maschează probleme structurale. -Populația aptă de muncă continuă să se reducă pe fondul natalității scăzute și al emigrației. O parte dintre lucrătorii afectați ies din activitate, intră în economia informală sau aleg migrația sezonieră, fără a apărea în statisticile clasice de șomaj.

Industrie sub presiune, construcții prudente

Manufacturing: cerere slabă și reduceri de personal
Industria prelucrătoare rămâne sub presiune, afectată de cererea externă modestă, în special din Germania și zona euro, dar și de dinamica slabă a consumului intern. Sondajele de business indică așteptări de contracție, comenzi reduse și capacități excedentare.

La finalul lui 2025, ocuparea în sector a scăzut cu aproape 25.000 de persoane față de anul anterior (-2,5%). În același timp, companiile manifestă un interes tot mai mare pentru roboți industriali și automatizarea proceselor.

Construcții: reziliență relativă, dar costuri în creștere

Sectorul construcțiilor a rezistat mai bine, susținut de proiecte majore de infrastructură – inclusiv aproximativ 700 km de drumuri expres finanțate din fonduri europene. Ocuparea a atins un nivel record, de 462.000 de persoane în iulie 2025.

Totuși, eliminarea facilităților fiscale pentru lucrătorii din construcții a majorat costurile cu forța de muncă, comprimând marjele. Sentimentul din sector a devenit mai precaut, o parte dintre manageri anticipând reduceri de personal în 2026.

Servicii și IT: schimbări de paradigmă

Servicii: angajări defensive
Retailul și ospitalitatea resimt direct scăderea puterii de cumpărare. Deși dinamica anuală a ocupării rămâne pozitivă, sondajele arată o schimbare clară către angajări defensive, control al costurilor și formule flexibile de staffing.

IT: de la volum la specializare
Sectorul IT, motor tradițional de creștere, traversează o recalibrare. Deși cifra de afaceri continuă să crească, ocuparea a început să scadă ușor după maximele din 2023. La nivel global, investițiile s-au orientat către AI, centre de date și soluții software avansate.

Cererea rămâne solidă pentru roluri înalt specializate, însă recrutarea entry-level este în declin. Modelul bazat pe angajări masive de juniori face loc eficienței și productivității.

Salarii în creștere nominală, dar în scădere reală

Salariile nominale au avansat rapid în ultimul deceniu, iar câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.914 lei/lună la finalul lui 2025. Inflația ridicată a erodat însă puternic puterea de cumpărare. În trimestrul IV 2025, salariile reale înregistrau o contracție de aproximativ 5% anual.

Cu salarii înghețate în sectorul public și companii private sub presiune, o revenire a creșterii reale a veniturilor este puțin probabilă în 2026.

Un factor suplimentar este majorarea accelerată a salariului minim, cu circa 15% anual în ultimii ani. Diferențele salariale s-au comprimat, iar costurile au crescut în sectoarele intensive în muncă, stimulând investițiile în automatizare.

Schimbarea structurală: automatizare și inteligență artificială

Avantajul competitiv tradițional al României – forța de muncă relativ ieftină – se estompează pe măsură ce salariile cresc, iar oferta de muncă scade. Companiile accelerează investițiile în robotică și automatizare.

La nivel global, densitatea roboților industriali s-a dublat în ultimii șapte ani. România rămâne sub media regională, dar liniile de asamblare automatizate, sudura robotică și logistica digitalizată devin tot mai prezente.

Adopția AI este, de asemenea, în creștere. Un sondaj național realizat la începutul lui 2026 arată că:

-68% dintre români au utilizat ocazional instrumente AI
-44% le folosesc deja în activități profesionale
Impactul estimat pe termen lung este semnificativ: adoptarea extinsă a AI generative ar putea adăuga între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2040, prin creșteri de productivitate.

Totodată, apar riscuri:

-Reducerea cererii pentru joburi repetitive sau entry-level
-Posibile pierderi de locuri de muncă în roluri administrative, call-center sau IT junior
-Se conturează un „barbell labour market”: cerere robustă pentru competențe înalte și servicii non-automatizabile, stagnare sau declin pentru ocupațiile de rutină.

2026 – posibil punct minim al ciclului

Perspectivele sugerează că 2026 ar putea marca minimul actualului ciclu economic. Politica fiscală va rămâne restrictivă, veniturile reale slabe, iar companiile concentrate pe eficiență. Ocuparea ar putea continua să scadă ușor, chiar dacă rata șomajului rămâne relativ stabilă.

În 2027, condițiile ar urma să se îmbunătățească, însă relația clasică dintre creșterea PIB și crearea de joburi ar putea deveni mai slabă. Firmele vor putea majora producția utilizând capacitățile tehnologice deja implementate.

Tranziție necesară către o economie bazată pe productivitate

Schimbarea nu este neapărat negativă. România se confruntă cu o forță de muncă în scădere și îmbătrânire, iar câștigurile de productivitate sunt esențiale pentru menținerea creșterii economice și a standardelor de viață.

Pe termen scurt, slăbiciunea veniturilor reale și a creării de joburi va rămâne o frână. Pe termen lung, economia pare să se îndrepte către un model mai intensiv în capital și tehnologie, în care creșterea este susținută de output mai mare per angajat, nu neapărat de mai mulți angajați.