Dumitru Chisăliță: România poate deveni un pilon energetic pentru SUA și UE. „Diferența dintre leadership și irelevanță este 1,5 euro pe MWh”

România are una dintre cele mai importante oportunități strategice din ultimii ani în domeniul energiei, însă riscă să o rateze din cauza costurilor ridicate de transport al gazelor și a lipsei unei strategii naționale coerente. Expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că țara noastră poate deveni un actor-cheie pentru securitatea energetică a Europei și un partener mult mai important pentru Statele Unite, dacă reușește să valorifice Coridorul Vertical de transport al gazelor naturale.

Dumitru Chisăliță: România trebuie să decidă dacă vrea să fie periferie energetică sau pivot regional

În analiza sa, Dumitru Chisăliță afirmă că vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în România a avut legătură inclusiv cu problema Coridorului Vertical, ruta care ar putea transporta gaze naturale din Grecia prin Bulgaria și România către Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit specialistului, miza depășește cu mult sectorul energetic și are implicații geopolitice majore.

„Coridorul Vertical — Grecia–Bulgaria–România–Ungaria–Slovacia și Grecia–Bulgaria–România–Ucraina/Moldova — nu este doar o alternativă tehnică la gazul rusesc. Este o probă de maturitate geopolitică. Este momentul în care Bucureștiul trebuie să decidă dacă vrea să fie periferie energetică sau pivot regional. Asta înseamnă un lucru simplu, cheia competitivității nu este la Atena, nici la Sofia. Este la București.”

Expertul consideră că această infrastructură trebuie inclusă într-un proiect național care să consolideze relațiile României atât cu Statele Unite, cât și cu Uniunea Europeană.

România poate deveni un punct strategic pentru gazele americane

Chisăliță arată că Statele Unite au devenit principalul exportator mondial de gaze naturale lichefiate (LNG), însă provocarea nu este producția, ci accesul eficient la piețe.

În opinia sa, dacă ruta Grecia-Bulgaria-România-Ungaria devine competitivă, gazul american poate ajunge mai ușor în Europa Centrală, iar România poate oferi un coridor stabil și predictibil.

„SUA au devenit cel mai mare exportator global de LNG. Problema lor nu este producția. Problema lor sunt rutele și rentabilitatea rutelor.”

Potrivit expertului, o astfel de dezvoltare ar aduce beneficii atât pentru Washington, cât și pentru București, prin contracte pe termen lung și creșterea importanței strategice a României.

România este un pol energetic, dar nu își valorifică avantajele

Dumitru Chisăliță subliniază că România este singura țară din regiune care reunește o serie de avantaje energetice majore: producție importantă de gaze naturale, perspective de creștere prin proiectele offshore din Marea Neagră, infrastructură de transport, capacități de stocare și energie nucleară.

„România este unul din Polul de Securitate al Europei prin Energie, depinde doar de conducătorii acesteia dacă acest avantaj este fructificat sau nu.”

Expertul susține că poziția geografică și resursele disponibile oferă României șansa de a deveni principalul punct de legătură între Balcani, Europa Centrală și Ucraina.

Costurile de transport fac România necompetitivă

Una dintre cele mai mari probleme identificate de specialist este nivelul ridicat al tarifelor de transport pentru gazele naturale.

Potrivit calculelor prezentate în analiză, transportul gazelor pe ruta Grecia-Bulgaria-România-Ungaria ajunge la aproximativ 5,43 euro/MWh, iar cea mai mare parte a costului este generată pe segmentul românesc.

„România are aproximativ 58% din costul total de transport al Coridorului vertical. Asta înseamnă un lucru simplu și dur: România face ruta necompetitivă.”

Chisăliță atrage atenția că, potrivit datelor ICIS, Coridorul Vertical este deja cea mai scumpă rută internațională de transport al gazelor din Europa, chiar și după aplicarea unor reduceri tarifare.

„Diferența dintre leadership și irelevanță este 1,5 euro pe MWh”

Expertul propune crearea unui produs regional integrat de transport pentru Grecia, Bulgaria, România și Ungaria, care să permită rezervarea unei singure capacități și reducerea costurilor.

Potrivit acestuia, tariful pe segmentul românesc ar trebui redus până la maximum 1,5 euro/MWh.

„Diferența dintre leadership și irelevanță este 1,5 euro pe MWh.”

În opinia lui Chisăliță, această măsură ar transforma LNG-ul american într-o opțiune competitivă pentru Europa Centrală, ar oferi Ucrainei o alternativă viabilă și ar crește semnificativ volumele tranzitate prin România.

Mesajul pe care România l-ar transmite Statelor Unite

Analistul consideră că relația cu Washingtonul trebuie construită pe proiecte concrete și nu doar pe declarații politice.

„În relația cu Statele Unite nu mai funcționează discursurile despre «parteneriat strategic» și «aliniere geopolitică». Washingtonul judecă termeni simpli: ce problemă o rezolvă și cât de eficient o faci.”

El susține că un mecanism regional eficient pentru transportul gazelor ar transmite trei semnale clare către SUA.

„România nu cere sprijin — creează infrastructură de piață. România reduce costul de intrare pentru LNG american. România poate coordona regiunea.”

Potrivit specialistului, acesta ar fi un argument mult mai puternic în relația bilaterală decât orice declarație diplomatică.

Ce riscă România dacă pierde această oportunitate

Dumitru Chisăliță avertizează că nevalorificarea Coridorului Vertical poate avea consecințe importante.

Printre riscurile menționate se numără reducerea interesului strategic al SUA pentru regiune, subutilizarea infrastructurii deja construite, creșterea tarifelor de transport și pierderea rolului de poartă energetică pentru Europa Centrală.

„România are o fereastră de 10 ani să fie reprezentativă pe plan internațional.”

În final, expertul susține că dezvoltarea producției de gaze din Marea Neagră, creșterea tranzitului și reducerea strategică a tarifelor ar putea transforma România într-un actor esențial pentru securitatea energetică europeană.

„România dacă va produce mai mult gaz (Neptun Deep), va crește tranzitul de gaz, va avea o reducere strategică a tarifelor etc. și dacă va dezvolta un proiect de țară cu care să se poziționeze corespunzător la nivel internațional poate deveni un Pol de Securitate Energetică Europeană. Dacă nu rămâne periferie energetică.”