Semnal de alarmă după incidentul din Constanța. Dumitru Chisăliță: „România nu își poate permite să ignore aceste riscuri”

Atacurile cu drone asupra infrastructurii maritime din Marea Neagră și suspiciunile privind transportul produselor petroliere rusești prin rețele comerciale greu de urmărit ridică semne de întrebare și pentru România. Expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că autoritățile trebuie să analizeze nu doar explozia recentă produsă în zona Portului Constanța, ci și fluxurile de petrol și produse petroliere care tranzitează regiunea.

Dumitru Chisăliță: România trebuie să privească dincolo de incidentul cu drona de la Constanța

Într-o analiză publicată după incidentul produs în Portul Constanța, expertul în energie Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra contextului mai amplu în care au loc atacurile ucrainene asupra infrastructurii maritime și petroliere din Marea Neagră.

Potrivit acestuia, războiul dintre Rusia și Ucraina nu se desfășoară doar pe frontul militar, ci și în zona economică și energetică, unde exporturile de petrol și produsele petroliere au devenit instrumente strategice.

„Atacurile cu drone marine ale Ucrainei asupra navelor și infrastructurii rusești din Marea Neagră nu apar în vid. Ele sunt parte a unui război în care energia, transportul maritim și exporturile de petrol rusesc au devenit arme economice la fel de importante ca rachetele și tancurile rușilor.”

Chisăliță consideră că suspiciunile privind circulația petrolului și a produselor petroliere de origine rusă prin mecanisme comerciale complexe reprezintă un risc care nu poate fi ignorat.

Expertul vorbește despre riscurile pentru România

Expertul susține că existența unor transporturi suspecte în regiunea Mării Negre poate transforma întreaga zonă într-o țintă potențială.

„România nu își poate permite să ignore aceste riscuri. Orice navă suspectată că participă la alimentarea mașinii de război ruse poate deveni o țintă, iar proximitatea rutelor maritime și a infrastructurii petroliere românești amplifică pericolul.”

În opinia sa, lipsa de transparență și controalele insuficiente pot genera riscuri suplimentare pentru securitatea națională și pentru economia românească.

„La fel de gravă este pasivitatea autorităților române. Tolerarea zonelor gri, lipsa transparenței și controalele insuficiente nu fac decât să crească riscurile economice și de securitate pentru România.”

Expertul consideră că o atenție sporită ar trebui acordată inclusiv operațiunilor de transfer petrolier între nave desfășurate în apropierea apelor teritoriale românești.

„Poate că mai importantă decât ancheta privind explozia dronei de la Constanța, este ancheta produselor petroliere rusești care ajung mascat în România, a schimburilor de petrol de la navă la navă care se produc în apele teritoriale românești sau în imediata apropiere a acestora.”

Ce s-ar fi întâmplat dacă drona ar fi provocat un incendiu la Oil Terminal

În analiza sa, Dumitru Chisăliță face și o estimare privind impactul pe care l-ar fi avut un incident major asupra infrastructurii petroliere din Constanța.

Acesta apreciază că România nu ar fi rămas fără combustibili, însă piața ar fi resimțit efecte importante timp de mai multe luni.

„Dacă drona de la Constanța, ar fi declanșat un incendiu major la Oil Terminal, consecința cea mai probabilă nu era „rămânem fără combustibil”, dar rămâneam o perioadă de câteva luni cu prețuri mai mari, importuri reorganizate și utilizarea stocurilor strategice.”

Potrivit expertului, capacitatea de import maritim ar fi putut scădea temporar cu 30-50%, iar prețul motorinei ar fi putut înregistra o creștere de aproximativ 5-15%.

Conducta care transportă cea mai mare parte a petrolului kazah

Analiza lui Dumitru Chisăliță explică și importanța strategică a conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC), prin care este transportată cea mai mare parte a petrolului exportat de Kazahstan.

Aceasta leagă marile zăcăminte petroliere din vestul Kazahstanului de terminalul maritim din apropierea orașului rusesc Novorossiysk, la Marea Neagră.

Prin această infrastructură trece aproximativ 80% din petrolul exportat de Kazahstan, iar întreruperea activității sale poate afecta piețele energetice europene.

Consorțiul care administrează conducta reunește compania kazahă KazMunayGas, operatorul rus Transneft și mari grupuri occidentale precum Chevron și ExxonMobil.

Suspiciunile privind amestecul petrolului și „spălarea” originii

Expertul explică faptul că una dintre cele mai dezbătute teme după introducerea sancțiunilor occidentale este posibilitatea amestecării petrolului provenit din surse diferite.

În marile sisteme de transport și depozitare, petrolul din mai multe câmpuri poate ajunge să fie combinat înainte de export.

„Din punct de vedere tehnic, blendingul este o practică normală în industrie. Totuși, în contextul sancțiunilor, apare suspiciunea că astfel s-ar putea dilua originea petrolului rusesc.”

Chisăliță precizează însă că demonstrarea unor astfel de situații este extrem de dificilă și necesită documente, analize de laborator și un lanț de trasabilitate verificabil.

Totodată, el amintește că după introducerea sancțiunilor, cantități importante de petrol rusesc au fost redirecționate către state precum India, China și Turcia, unde sunt rafinate și reintroduse ulterior pe piața internațională sub formă de produse petroliere.

România rămâne un punct strategic pe harta energetică a regiunii

Analiza subliniază și rolul important pe care îl joacă România în sectorul petrolier regional.

Țara noastră găzduiește unele dintre cele mai importante rafinării din Europa de Sud-Est, printre care Petromidia, Petrobrazi, Petrotel-Lukoil și Vega.

Petromidia procesează în principal țiței importat prin Portul Constanța, provenit în special din Kazahstan și Orientul Mijlociu, în timp ce Petrobrazi utilizează atât petrol extras în România, cât și importuri.

În concluzie, Dumitru Chisăliță consideră că transformările produse pe piața energetică globală după izbucnirea războiului din Ucraina au făcut ca infrastructura petrolieră să devină un element esențial al securității regionale.

În opinia sa, monitorizarea atentă a fluxurilor petroliere și a operațiunilor maritime din zona Mării Negre este la fel de importantă ca protejarea infrastructurii critice, într-un context în care energia continuă să reprezinte una dintre principalele mize geopolitice ale lumii.