Dreptul la proprietate. Nu poate fi blocat accesul de trecere. Proprietarii de locuințe pot sesiza primăria sau chiar instanța civilă
SURSA FOTO: Dreamstime
Lucrările publice pot aduce beneficii comunității, dar pentru unii proprietari înseamnă luni întregi de disconfort, drumuri blocate și acces restricționat la curte sau garaj. Deși pare o situație inevitabilă, legea spune clar că autoritățile nu pot îngrădi dreptul de proprietate fără măsuri compensatorii. Proprietarii afectați au dreptul să fie informați, să beneficieze de acces alternativ și, în anumite cazuri, chiar să ceară despăgubiri pentru pagubele suferite.
Care sunt obligațiile primăriei în aceste situații
Primăria este responsabilă pentru modul în care sunt organizate lucrările publice și trebuie să se asigure că acestea afectează cât mai puțin proprietarii din zonă. Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții și Codul civil stabilesc că orice intervenție pe domeniul public trebuie realizată astfel încât să nu împiedice exercitarea dreptului de proprietate.
Dreptul de servitute de trecere, reglementat de articolele 619–621 din Codul civil, garantează accesul proprietarului la imobilul său.
Dacă lucrările temporare blochează acest acces, autoritățile trebuie să asigure căi alternative, chiar provizorii, pentru a permite accesul pietonal sau auto. În plus, primăria are obligația să informeze locuitorii din zonă cu privire la durata și natura lucrărilor, conform Legii 544/2001 privind transparența decizională.
În lipsa unei informări prealabile, sau dacă restricțiile sunt disproporționate față de scopul lucrărilor, autoritatea locală poate fi trasă la răspundere pentru prejudiciul creat.
În anumite situații poți cere despăgubiri pentru restricționarea accesului
Dacă proprietarul nu mai poate ajunge la locuință pentru o perioadă lungă sau dacă lucrările produc pagube, cum ar fi deteriorarea gardului, fisuri în ziduri, pavaj distrus ori curtea inundată, acesta are dreptul să solicite despăgubiri.
Baza legală este reprezentată de articolele 1349–1357 din Codul civil, care prevăd răspunderea civilă delictuală. Pot fi cerute compensații pentru prejudiciul material (distrugeri concrete), pentru lipsa folosinței imobilului (imposibilitatea de a intra în curte) sau pentru cheltuielile suplimentare suportate din cauza lucrărilor (de exemplu, chirie temporară ori transport alternativ).
Într-o primă etapă, cererea trebuie adresată primăriei, care are obligația legală să analizeze cazul și să propună o soluție amiabilă. Dacă autoritatea nu răspunde sau refuză acordarea despăgubirilor, proprietarul poate sesiza instanța civilă sau tribunalul administrativ, în funcție de natura litigiului.
De obicei, lucrările publice sunt efectuate de firme private, însă primăria este autoritatea contractantă și poartă răspunderea finală pentru consecințele acestora. Articolul 219 din Codul administrativ arată că instituția publică răspunde pentru activitatea propriilor contractanți.
Așadar, proprietarul afectat trebuie să se adreseze direct primăriei, nu firmei care execută lucrarea. După soluționarea cererii, primăria are dreptul să recupereze de la constructor sumele plătite drept despăgubire, dacă vina aparține acestuia.

Pașii pe care trebuie să-i urmezi pentru depunerea unei sesizări și solicitarea despăgubirilor
Primul pas este trimiterea unei sesizări scrise către primărie, prin registratură sau poștă cu confirmare de primire. Documentul trebuie să conțină:
-
o descriere clară a lucrărilor și perioada în care a fost blocat accesul;
-
dovezi (fotografii, clipuri video, declarații ale vecinilor, facturi pentru reparații sau cheltuieli suplimentare);
-
cererea expresă de remediere a accesului ori acordare a despăgubirilor;
-
datele de contact și semnătura solicitantului.
Primăria trebuie să răspundă în maximum 30 de zile, conform Legii 233/2002 privind soluționarea petițiilor. În cazul în care nu se oferă un răspuns satisfăcător, proprietarul poate acționa autoritatea în instanță, cerând daune civile pentru prejudiciul creat.
Dacă în timpul execuției se constată că lucrările publice au fost realizate peste limita terenului privat sau fără autorizație valabilă, proprietarul poate cere demolarea parțială sau integrală a construcției.
Articolul 32 din Legea 50/1991 permite acest demers, iar după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, obligația de demolare revine primăriei sau Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC).
În astfel de cazuri, acțiunea se formulează în instanță, iar proprietarul trebuie să prezinte acte de proprietate, planuri cadastrale și dovezi ale încălcării limitelor legale.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





