Dragoș Pîslaru: România contribuie cu o treime la bugetul UE pentru fiecare euro atras din fonduri europene

Pîslaru a subliniat totodată că pentru fiecare euro accesat din fonduri europene, România contribuie la bugetul Uniunii cu aproximativ o treime din valoarea primită.

Dragoș Pîslaru a explicat că, în cadrul PNRR, România avea disponibile aproximativ 13,5 miliarde de euro nerambursabili și aproape aceeași sumă sub formă de împrumuturi, totalizând circa 27–28 de miliarde. Ministrul a precizat că, din cauza deficitului bugetar și a accesului la programul SAFE, care reprezintă tot o sursă de împrumut, țara nu putea atrage simultan sumele maxime din ambele programe.

Astfel, s-a decis diminuarea proporțională a împrumuturilor din PNRR pentru a crea mai mult spațiu de manevră pe partea de SAFE, care oferă posibilități de finanțare pe un interval mai lung și în condiții avantajoase.

Ministrul recunoaște că diminuarea fondurilor atrase de România prin PNRR nu a fost „doar un exercițiu financiar”, ci a fost determinată și de întârzierile în implementarea mai multor proiecte, precum și de dificultățile întâmpinate la achizițiile publice, în special în sectorul transporturilor.

„Şi atunci a fost această redimensionare care a dus la 21 de miliarde, care e suma actuală, 13,57, neatinsă, suma de grant, plus completarea de 8 miliarde pe zona de împrumut. Deci asta este imaginea de ansamblu pe care o avem”, a adăugat ministrul.

Dragoș Pîslaru: România beneficiază de peste 60 de miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile

Conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, România va avea la dispoziție peste 60 de miliarde de euro sub formă de fonduri europene nerambursabile, la care se adaugă sume suplimentare ce pot fi accesate ca împrumuturi cu dobânzi avantajoase. Ministrul a descris apartenența României la Uniunea Europeană drept „o plasă mare de siguranță”.

„Ca să lămurim complet chestiunea, la fiecare euro pe care îl primim de la Uniunea Europeană, noi cheltuim doar o treime ca şi contribuţie la buget. Şi dacă stăm să ne uităm pe ansamblu, asta este de fapt ceva ce ne-a avantajat enorm în creşterea noastră economică din perioada de după aderare”, subliniază ministrul.

Ministrul Proiectelor Europene: La Davos a fost un exerciţiu de reprezentare a României, cum nu am mai avut de foarte, foarte multă vreme la nivel internaţional

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a descris participarea sa la Forumul Economic Mondial de la Davos drept o „experiență profesională remarcabilă și un exercițiu de promovare a României la nivel internațional, cum nu a mai existat de foarte mult timp”. El a precizat că discuțiile de la Davos s-au concentrat pe atragerea de investitori în România, cu un accent special pe oportunitățile generate de viitoarea reconstrucție a Ucrainei.

„A fost o experienţă profesională remarcabilă şi un exerciţiu de reprezentare a României, cum nu am mai avut de foarte, foarte multă vreme la nivel internaţional”, descrie Dragoş Pîslaru experienţa sa la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Acesta consideră că ministrul de Externe, Oana Țoiu, „a făcut o treabă excepțională”, menționând totodată că și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a fost printre vorbitorii principali. Dragoș Pîslaru a subliniat că prezența delegației guvernamentale „a poziționat România pe o hartă la Davos unde nu mai era până acum”.

„Ceea ce este important legat de agenda mea la Davos este că pe lângă, evident, conexiunile pe care le-am avut la nivel bilateral cu alte ţări, (…) am avut multe întâlniri cu mediul de afaceri. Noi acum ne pregătim de programarea 2028-2034 şi unul din lucrurile pe care am vrea să le avem este să nu mai folosim un euro la un euro, adică cumva să creăm un efect de multiplicare prin care cel puţin pe zona de sector privat să punem nişte bani prin instrumente financiare care să poată să atragă investiţii. (…) Ne imaginăm acum pentru perioada următoare ca în loc să vină IMM-ul sau firma la Minister să aplice să stea doi ani de zile într-un proces nesfârşit, să poată să se ducă la instituiţie financiară la o bancă şi acolo după ce termine investiţia primeşte 20% din valoarea investiţiei parte nerambursabile.

Cam aceste lucruri vrem să facem şi am testat cu conducători de firme europene sau globale posibilitatea de a atrage pentru că România este în continuare o piaţă importantă, dar pentru poate mai important în contextul actual cap de pod pentru reconstrucţia Ucrainei. Deci cumva să ne pregătim terenul uşor-uşor ca să atragem în UE deci în spaţiul europene cu frontiera poate cea mai lungă dacă e să ne uităm la numărul de kilometri ca să poată să investească pentru a fi aproape pe reconstrucţie”, a explicat ministrul.