Risca România repercusiuni dacă semna la Davos?
Robert Turcescu a ridicat problema unei decizii rapide, pe modelul Bulgariei și Ungariei, și a întrebat dacă România ar fi avut de suferit dacă ar fi semnat pentru Consiliul de Pace. El a formulat ipoteza în termeni simpli, întrebând dacă președintele ar fi putut spune că nu e nicio problemă și că trimite un ministru să semneze la Davos.
În acest context, Turcescu a întrebat dacă ar fi existat consecințe directe din partea liderilor europeni. Jurnalistul a dat ca exemplu pe Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen sau Friedrich Merz, încercând să înțeleagă dacă România ar fi primit un semnal dur pentru un astfel de gest.
Robert Turcescu: Dumneavoastră, care cunoașteți și mecanismele europene foarte bine și știți inclusiv oamenii cum reacționează la aceste chestiuni, credeți că dacă România ar fi luat o decizie așa cum au luat-o bulgarii și ungurii, că tot i-ați pomenit mai departe, rapidă … credeți că dacă Nicușor Dan ar fi zis semnez, suntem în regulă, nu-i niciun fel de problemă, trimit un ministru să semneze la DAVOS, am fi avut parte de repercusiuni? Ar fi venit vreo palmă de la Macron, ar fi venit un fulger de la Ursula von der Leyen, de la Merz eventual? Vreau să înțeleg, care era portul ăsta al unui conducător ezitant, cum e Nicușor, blocat în decizie, gândindu-se că dacă semnez ceva cu Trump, acum ce-mi fac ăștia de la UE mie? Ce mi se întâmplă mie?
Adrian Severin spune că diplomația oferă soluții de compromis
Adrian Severin a explicat că în politică și diplomație există multe variante prin care poți evita un refuz direct, fără să te expui complet. El a afirmat că aceasta este regula jocului și că nu pot fi inventate alte mecanisme.
În opinia lui, dacă nu vrei să refuzi ceva, dar nici să apari în prim-plan într-o poză care s-ar putea întoarce împotriva ta, poți trimite un alt reprezentant.
Severin a menționat și faptul că Oana Țoiu era prezentă acolo și că ar fi putut semna, dacă ar fi avut mandat, indiferent că era vorba despre un tratat sau o convenție.
Adrian Severin: Mai întâi vreau să validez ceea ce ați spus dumneavoastră, pentru că în politică, în diplomație există un milion de mijloace pentru a împăca și capra și varza. Asta este în politică. Așa se joacă și nu putem noi să inventăm alte jocuri. Adică dacă tu nu vrei să refuzi, dar în același timp nu vrei să te arăți că ești un mare campion și să intri într-o poză care cândva nu îți va face mare serviciu, trimiți pe altcineva. Și tocmai prin asta marchezi. Și era doamna Țoiu acolo, care e îndreptățită semneze orice dacă are un mandat, fie tratat sau convenție.
Severin afirmă că ar fi existat repercusiuni din UE, dar mai degrabă sub formă de presiune și negociere
Fostul ministru de Externe a spus că, în scenariul unei decizii rapide, ar fi existat repercusiuni. El a explicat că România ar fi primit imediat un telefon de la Bruxelles sau de la Paris, mai puțin probabil de la Berlin, iar discuția ar fi fost una de tipul „ce ați făcut?” și „haideți să negociem”.
Severin a sugerat că astfel de reacții ar fi venit cu solicitări suplimentare, dar și cu încercarea de a readuce România într-o formă de control diplomatic. Din perspectiva lui, răspunsul României putea fi unul pragmatic, prin care să le transmită partenerilor europeni că întărirea relațiilor cu SUA nu trebuie privită ca o rupere de UE.
Adrian Severin: Ar fi fost într-adevăr repercusiuni. Și anume am fi primit imediat telefon de la Bruxelles. sau de la Paris, mai puțin cred că de la Berlin, și s-ar fi spus: domne, ce ați făcut? Haideți să negociem, haideți să vedem ce mai doriți dumneavoastră. Poate vă putem da noi ceva ca lumea, că am înțeles că așa numai pe ordine nu faceți ce vă rugăm sau vă ordonăm. Haideți să vedem și dacă v-ați dus, bine că v-ați dus, aveți grijă, spuneți-le că totuși nu putem fi de acord să se desființeze ONU, nu putem fi de acord să se încalce acordul pentru tarife și comerț. Și eu dacă aș fi fost în capătul celălalt al firului la Cotroceni sau la Victoria, aș fi spus, cum am spus cuiva despre Orientul Mijlociu: nu vă revoltați pentru că noi întărim relațiile cu Israelul. Cu cât relațiile noastre vor fi mai bune cu Israelul, cu atât vă vom putea apăra cauza mai bine.
Am avut această discuție cu Yasser Arafat. Și n-am avut nicio problemă. Mi-a spus: știm, am apreciat întotdeauna lucrul acesta și vă încurajăm să faceți. Îmbunătățiți-le pentru că știm că dumneavoastră nu ne veți abandona. Nu avem o problemă că dumneavoastră îmbunătățiți relațiile cu Israelul. Așa puteam să spunem și noi, cei de acum, putea să-i spună lui Macron: Cu cât relația noastră este mai bună cu SUA, cu atât mai mult putem promova acolo mesajul dumneavoastră.
Amintim că, președintele Nicușor Dan a susținut că absența sa de la Forumul Economic Mondial de la Davos nu pune în pericol strategiile de apărare ale României. El a punctat că activitatea diplomatică nu se reduce la o singură zi, o singură oră și o singură locație.
