EXCLUSIV România trebuia să semneze pentru ”Consiliul pentru Pace” al lui Trump. Adrian Severin: La masa negocierilor poți să ajustezi sau să blochezi
SURSA FOTO: Capital.ro - podcast „HAI Live” publicat vineri, 26 ianuarie 2026, pe canalul de YouTube „HAI România!”
Fostul ministru de Externe Adrian Severin a explicat, în cel mai recent episod al podcastului „HAI Live cu Turcescu” de pe YouTube, cum România a reușit să obțină avantaje teritoriale chiar și după războaie pierdute și a discutat poziția țării față de Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, subliniind că, deși inițiativa ar putea slăbi ONU și ordinea mondială, implicarea României era necesară pentru a-și proteja interesele regionale și a negocia avantajele diplomatice.
România a ieșit în avantaj chiar și în urma războaielor pierdute
În cadrul celui mai nou episod al podcastului ”HAI Live cu Turcescu”, difuzat pe canalul de YouTube ”HAI România”, cunoscutul jurnalist l-a avut ca invitat pe fostul ministru de Externe, Adrian Severin.
Adrian Severin a explicat că, în istoria României, de fiecare dată când țara a fost implicată în conflicte și a reușit să fie relevantă, a ieșit în avantaj, chiar și din războaiele pierdute. El a relatat observația făcută cândva de un diplomat ucrainean, care admira diplomația română pentru faptul că România a obținut câștiguri teritoriale chiar și în urma înfrângerilor. Când Severin a întrebat de ce, diplomații i-a răspuns că succesul României în asemenea situații este remarcabil.
Fostul ministru a amintit situația din iulie 1918, când țara era aproape distrusă, și cum, doar câteva luni mai târziu, pierderile suferite în război au condus la un teritoriu mai mare și la România Mare. El a evocat și perioada 1944-1945, când, deși România fusese înfrântă de forțele rusești și occidentale, a reușit să recupereze Transilvania de Nord și să-și mărească teritoriul comparativ cu situația inițială.
Severin a mai subliniat că, românii beneficiază adesea de un noroc atât de mare încât nu mai au nevoie de politici elaborate, însă el considera că și astfel de momente trebuie analizate și învățate. Exemplificând, a amintit ocuparea Budapestei în 1919, prin care România a eliminat influența bolșevică din Europa Centrală, chiar împotriva sfaturilor marilor puteri de a nu interveni, și a menționat succesul României în războaiele balcanice din 1913, în care, de asemenea, sfaturile de a nu se implica au fost ignorate.
”În istoria noastră, de câte ori am câștigat și am fost relevanți. Spun ceva, nu știu dacă v-am mai spus. Vă redau observația pe care mi-a făcut-o cândva un diplomat ucrainean: el mi-a spus că admiră extraordinar diplomația română. L-am întrebat: „Dar de ce o admirați așa de tare?” Și mi-a spus foarte simplu: pentru că dumneavoastră ați ieșit cu câștiguri teritoriale din toate războaiele pe care le-ați pierdut.
Ia gândiți-vă unde eram noi în iulie 1918. Eram făcuți praf și pulbere.
Peste câteva luni, războiul pierdut de noi ne-a făcut România mare. Gândiți-vă în 1944-45, unde eram? Bătuți, făcuți praf în războiul cu rușii și cu occidentalii, și am recuperat Transilvania de Nord. N-am recuperat tot ce pierdusem în război. dar oricum, după ce pierdusem războiul, am ieșit cu teritoriul mai mare decât cel cu care intrasem în război.
(…) spune că românii au prea mult noroc încât nu mai au nevoie și de o politică bună. E adevărat, dar mai putem spune și alte momente. Oricum, norocul nu merge de multe ori la apă, dar trebuie să învățăm, inclusiv din norocul ăsta, să înțelegem că se poate. Gândiți-vă ce am făcut, de pildă, în 1919, când am ocupat Budapesta și practic am scos bolșevismul din inima Europei. Gândiți-vă ce am făcut în pofida marilor puteri. Toți ne-au spus să stăm acasă, să nu ne băgăm. Ne-am băgat și am câștigat. Ce am făcut în 1913 cu războaiele balcanice? Ni s-a spus să nu ne băgăm. Ne-am băgat și am câștigat. Dau și exemple din anii foarte recenți când noi am încercat să deslușim ceea ce se întâmplă în ”Piața Universității” din Belgrad în 1996-1997, americanii ne-au spus ”Nu vă băgați că asta e treaba noastră”. Noi ne-am băgat și în finall americanii ne-au mulțumit, au zis ”Domne, cel puțin ați venit cu informații nu pe care nu le avea, dar nu știam să le interpretăm”, spune Adrian Severin.

România ar trebui, dintr-un anumit punct de vedere, să respingă Consiliul pentru Pace al lui Trump
Acesta a mai arătat că, dintr-un anumit punct de vedere, România ar trebui să respingă o astfel de ofertă (n.red. Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump), pentru că aceasta ar putea distruge un sistem al ordinii mondiale care, până acum, a fost favorabil României și, în general, statelor mici și mijlocii.
Severin a precizat că sistemul organizat în jurul Organizației Națiunilor Unite, creat de Statele Unite, a funcționat eficient pentru o lungă perioadă, contribuind la dezvoltarea Chinei, a fostelor colonii, a Braziliei și a Africii de Sud.
Referindu-se la inițiativa Consiliului pentru Pace, fostul ministru a explicat că președintele american încearcă să se substituie ONU într-o manieră piramidală, cu America în vârful ierarhiei, și că o astfel de formulă nu este acceptabilă pentru România.
Cu toate acestea, Severin a arătat că România trebuia să participe și să semneze protocolul, pentru a nu lăsa Ungaria să devină principalul corespondent al SUA în regiune. El a subliniat că semnarea era justificată și de situația vecinilor, precum Bulgaria, și de faptul că Belarusul salutase inițiativa, ceea ce îi oferea o oportunitate de a ieși din izolare.
Adrian Severin a mai explicat că implicarea României permitea negocierea și ajustarea aspectelor necesare, precum și blocarea celor care nu sunt în interesul țării, chiar dacă România rămâne o „pietricică mică” în raport cu liderii globali.
”Nu uitați că au fost momente care ne-au ajutat să ieșim din încurcătura acelui moment. Hai să aducem la zi chestiunea aceasta și să vorbim despre raportarea noastră la acest pact sau Consiliu pentru Pace.
Sigur că, dintr-un anumit punct de vedere, noi ar trebui să respingem această ofertă, pentru că ea distruge un întreg sistem al ordinii mondiale, care a fost favorabil României și care este favorabil, în general, teoretic cel puțin, statelor mici și mijlocii.
Sistemul onusian, organizat în jurul Organizației Națiunilor Unite, a funcționat bună bucată de timp și a fost creat de Statele Unite ale Americii. Funcționarea lui poate fi creditată pentru ridicarea Chinei, pentru ridicarea fostelor colonii, multe dintre ele, pentru ridicarea Braziliei și Africii de Sud.
Această ordine, suntem de acord, este epuizată și ne trebuie altceva.
Care este atunci atitudinea față de o inițiativă ca aceea a Consiliului pentru Pace, care distruge ONU definitiv și încercă să se substituie acestei organizații, dar nu într-o manieră cu adevărat multilaterală, ci într-o manieră a unui multilateralism piramidal, în vârful căruia se află America sau poate nici măcar America, domnul Donald Trump.
O asemenea formulă piramidală nouă nu ne convine. Pe principiu, nu ne convine. Lichidarea completă a ONU fără o formulă de înlocuire, de asemenea, nu ne convine.
Și cu toate acestea, eu spun că șoricelul despre care vorbim trebuia să se ducă și să semneze protocolul. (…) Să-l semneze pentru că Ungaria l-a semnat și noi nu trebuie să lăsăm ca Ungaria să fie principalul corespondent al SUA în această regiune.
Pentru că Bulgaria l-a semnat, Bulgaria cu Ungaria sunt vecinii noștri. Noi trebuie să avem grijă și la ce se întâmplă în vecinătatea noastră și să nu ne trezim cu vecini în tabere diferite. Trebuia să-l semnăm pentru că Belarusul a salutat și am impresia că l-a și accepta, pentru că Belarus are ocazia să iasă dintr-o anumită izolare. Au motivele lor, nu că iubesc această idee. Dar știu și altceva, și asta e un alt argument al meu: dacă te duci cu cei care îl propun, poți intra în negocieri cu ei și, fiind la masa negocierilor, poți să ajustezi ceea ce este de ajustat sau să blochezi ce este de blocat. Suntem o pietricică mică, dar în bocancul marelui lider (…)”, a adăugat fostul ministru Adrian Severin.
Întregul podcast poate fi vizualizat mai jos.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





