Donald Trump lasă deschise toate opțiunile militare: Nu trimit trupe, dar dacă aş face-o, cu siguranţă nu v-aş spune

Președintele Donald Trump a declarat joi, la Washington, că nu intenționează să trimită trupe americane în Iran, în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu. Declarația vine după informații privind posibile desfășurări militare și măsuri economice pentru stabilizarea pieței petrolului. Administrația analizează simultan opțiuni militare, energetice și diplomatice. Oficialii americani subliniază că toate scenariile rămân pe masă.

Donald Trump neagă desfășurarea de trupe, dar menține ambiguitatea strategică

Președintele Donald Trump a reacționat direct la speculațiile privind o posibilă mobilizare militară americană în Iran, afirmând că nu există în prezent un astfel de plan, însă fără a exclude complet scenariul.

În cadrul unei întâlniri desfășurate în Biroul Oval cu premierul japonez Sanae Takaichi, liderul american a transmis un mesaj clar, dar ambiguu în același timp:

„Nu, nu trimit trupe nicăieri. Dacă aş face-o, cu siguranţă nu v-aş spune, dar nu trimit trupe”, a spus Trump.

Declarația vine în contextul unor informații potrivit cărora administrația analizează trimiterea a mii de soldați americani în Orientul Mijlociu. Un oficial al Casei Albe a confirmat că „nu s-a luat nicio decizie în ceea ce priveşte trimiterea de trupe terestre în acest moment”, subliniind însă că Trump „păstrează în mod înţelept toate opţiunile la dispoziţie”.

În paralel, presa americană a relatat că o unitate expediționară a Marinei a fost deja trimisă în regiune, fără a exista claritate dacă aceasta va fi urmată de trupe terestre. Situația reflectă o strategie clasică de descurajare, în care Washingtonul evită angajamente ferme, dar menține presiunea militară.

Administrația Trump caută soluții pentru criza petrolului și analizează relaxarea sancțiunilor

Pe fondul escaladării conflictului și al perturbării fluxurilor energetice globale, administrația Donald Trump ia în calcul măsuri economice neobișnuite pentru a stabiliza piața petrolului.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat că SUA ar putea permite temporar utilizarea petrolului iranian deja aflat pe mare. Măsura ar putea introduce pe piață aproximativ 140 de milioane de barili.

„În esență, vom folosi barilii iranieni împotriva iranienilor pentru a menține prețul scăzut în următoarele 10 sau 14 zile, pe măsură ce continuăm această campanie”, a declarat Bessent.

Această strategie vine în contextul blocajului din Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru transportul global de petrol, afectată de atacurile iraniene. Potrivit datelor recente, fluxurile au scăzut dramatic, iar prețurile carburanților au crescut semnificativ.

Administrația americană a început deja să elibereze 172 de milioane de barili din Rezerva Strategică de Petrol (SPR). Totuși, există dezbateri interne privind extinderea acestei măsuri.

„Unii consilieri militari sunt îngrijorați de faptul că se consumă atât de mult și pledează pentru o cantitate de aproximativ 50 de milioane de barili, temându-se că distrugerea în continuare a infrastructurii petroliere și gaziere din regiunea [Orientului Mijlociu] ar putea lăsa țara vulnerabilă din punct de vedere al rezervelor”, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile.

Deși opțiunile sunt analizate, Departamentul Energiei a precizat că „în prezent nu există planuri pentru o eliberare suplimentară din SPR”, potrivit purtătorului de cuvânt Ben Dietderich.

Donald Trump laudă Japonia și critică NATO pentru lipsa de implicare

În plan diplomatic, Donald Trump a evidențiat sprijinul Japoniei în contrast cu reticența aliaților europeni din NATO, în contextul conflictului cu Iranul.

Președintele american a subliniat relația strânsă cu Tokyo și implicarea activă a acestuia:

„Am avut un sprijin extraordinar şi o relaţie excelentă cu Japonia în toate privinţele. Şi cred că, pe baza declaraţiilor care ne-au fost făcute ieri şi alaltăieri, referitoare la Japonia, ei îşi asumă cu adevărat responsabilitatea, da”, a declarat Donald Trump.

Ulterior, liderul american a lansat o critică directă la adresa alianței nord-atlantice:

„Spre deosebire de NATO”.

Declarațiile vin după ce mai multe state europene și Japonia au condamnat atacurile Iranului asupra navelor comerciale și au promis sprijin pentru securizarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz.

Trump a acuzat anterior NATO că „face o greşeală foarte prostească” prin lipsa de implicare și a avertizat că alianța ar putea avea un „viitor foarte rău” dacă nu contribuie la securizarea rutei strategice.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat că statele membre discută soluții pentru redeschiderea strâmtorii.

Donald Trump spune că i-a cerut lui Netanyahu să oprească atacurile energetice

Pe fondul escaladării militare, Donald Trump a intervenit direct în relația cu Israelul, solicitând oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene.

Președintele american a declarat că a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și i-a transmis un mesaj ferm:

„I-am spus: «Nu face asta»”. „Şi el nu va face asta”, a dat asigurări Donald Trump.

Declarația vine în contextul unor informații contradictorii privind rolul SUA în atacurile israeliene asupra câmpului de gaze South Pars. Deși Trump a susținut că Washingtonul „nu a știut nimic”, surse citate în presă afirmă că operațiunea a fost coordonată.

Președintele a descris relația bilaterală drept una apropiată, dar independentă:

„Este o acţiune coordonată. Dar, ocazional, va face ceva, iar dacă mie nu-mi place, atunci nu mai face asta”, a spus el.

Șefa serviciilor de informații americane evită să confirme o amenințare iminentă din partea Iranului

Directoarea serviciilor de informații americane, Tulsi Gabbard, a evitat pentru a doua oară să confirme afirmațiile lui Donald Trump potrivit cărora Iranul ar fi reprezentat o „amenințare iminentă” înaintea loviturilor americano-israeliene. În cadrul unei audieri tensionate în Camera Reprezentanților, congresmanul democrat Jimmy Gomez a pus sub semnul întrebării rolul evaluărilor de intelligence:

„Dacă preşedintele poate decide să ignore ce faceţi, de ce aveţi încă un loc de muncă?”, a întrebat acesta.

Răspunsurile oferite de Tulsi Gabbard și de directorul CIA, John Ratcliffe, au indicat că decizia finală privind caracterul urgent al unei amenințări aparține exclusiv președintelui, chiar și atunci când evaluările serviciilor sunt mai rezervate.

Cu o zi înainte, în Senat, Gabbard evitase deja să ofere un răspuns clar, limitându-se ulterior la o poziție oficială în care a precizat că liderii iranieni nu au făcut „niciun efort (…) pentru a încerca să restabilească capacităţile lor de îmbogăţire” după bombardamentele din iunie 2025.

În fața parlamentarilor, șefa serviciilor de informații a insistat că a transmis Casei Albe o „analiză obiectivă”, fără a detalia dacă aceasta susține sau contrazice poziția publică a lui Donald Trump. Ea a confirmat totodată că noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, este „grav rănit”.

Întrebată despre diferențele de evaluare față de perioada anterioară, când pozițiile oficiale păreau mai ferme, Gabbard a recunoscut că actuala abordare reflectă o „evaluare corectă” a situației.

În paralel, tensiunile din interiorul comunității de informații s-au amplificat după demisia lui Joseph Kent, care a susținut în scrisoarea adresată lui Donald Trump că „Iranul nu reprezenta o ameninţare iminentă” și că declanșarea războiului a avut loc „sub presiunea Israelului şi a puternicului său lobby american”.