DOCUMENT. Execuția bugetară T1 2026. Cum a reușit Ministerul Finanțelor să înjumătățească deficitul până la 1,03% din PIB

Ministerul Finanțelor raportează o consolidare fiscală semnificativă pentru primul trimestru al anului 2026, deficitul bugetar scăzând la 1,03% din PIB, față de 2,28% în perioada anterioară. Rezultatul este susținut de o creștere de 12,3% a veniturilor, impulsionată de noua cotă de TVA și eliminarea facilităților fiscale, dar și de o absorbție record de 13,2 miliarde de lei din fonduri europene. Prudența rămâne cuvântul de ordine pentru menținerea echilibrului pe parcursul întregului an.

Ministerul Finanțelor prezintă execuția bugetară în T1 2026. Deficitul bugetar s-a înjumătățit, susținut de investițiile europene și reforma fiscală

Execuția bugetară pentru primul trimestru al anului 2026 indică o schimbare majoră de paradigmă în gestionarea finanțelor publice ale României. Potrivit raportului publicat joi, 30 aprilie 2026, de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a cunoscut o reducere spectaculoasă, coborând la pragul de 1,03% din Produsul Intern Brut (PIB).

Această cifră marchează o consolidare fiscală solidă, în condițiile în care, în perioada similară a anului trecut, indicatorul se situa la 2,28% din PIB.

În valoare absolută, deficitul general consolidat a însumat 21,09 miliarde de lei, reușind să se poziționeze cu peste 6 miliarde de lei sub nivelul care fusese prognozat inițial pentru acest interval.

Scăderea este una masivă, de 22,56 miliarde de lei față de primele trei luni ale anului 2025, oferind guvernului un spațiu de manevră mai generos pentru restul anului calendaristic.

Mesajul ministrului Alexandru Nazare: prudență și rigoare în gestionarea banului public

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că aceste rezultate pozitive reprezintă o confirmare a faptului că parcursul de consolidare fiscală asumat prin reformele recente este cel corect. Acesta a subliniat că reducerea deficitului la jumătate față de anul precedent nu a fost un accident, ci rezultatul unei prioritizări clare a susținerii mediului de afaceri.

Conform oficialului, o componentă esențială a strategiei a fost injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, măsură menită să asigure firmelor capitalul de lucru necesar într-o etapă de recalibrare a economiei naționale.

Deși țintele de colectare internă au fost depășite și absorbția fondurilor europene s-a accelerat, ministrul a îndemnat la o prudență extremă.

„Rezultatele primului trimestru confirmă faptul că direcția de consolidare fiscală pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectă, reușind să reducem deficitul bugetar la jumătate față de perioada similară a anului trecut.

Am prioritizat susținerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.

Deși am depășit țintele de colectare internă și am accelerat absorbția fondurilor europene, rămânem extrem de prudenți: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public și o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menținem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026”, a precizat Alexandru Nazare.

Veniturile statului. Efectele majorării TVA și eliminarea facilităților fiscale

Încasările la bugetul general consolidat au atins cifra de 158,76 miliarde de lei în primul trimestru, ceea ce reprezintă 7,8% din PIB. Această valoare indică o creștere nominală de 12,3% față de anul anterior.

Un rol central în această dinamică l-a jucat reforma fiscală, în special Legea 141/2025, care a ridicat cota standard de TVA la 21%. Această modificare legislativă a dus la încasări brute din TVA de 33,63 miliarde de lei, cu aproape 18% mai mari decât în 2025.

O evoluție remarcabilă a fost înregistrată și în zona impozitului pe venit, unde s-a consemnat un plus de 19%, totalizând 17,97 miliarde de lei. Interesant este faptul că impozitul pe veniturile din salarii a crescut cu 7,6%, depășind avansul fondului brut de salarii.

Această discrepanță se explică prin eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectoarele construcțiilor, agriculturii, industriei alimentare și IT-ului, măsură care a început să producă efecte vizibile în trezoreria statului.

Totodată, impozitul pe profit a adus la buget 1,89 miliarde de lei, în creștere cu 21,8%. Această performanță a fost susținută în principal de agenții economici din mediul privat, ale căror vărsăminte au crescut cu peste 36%, reușind să compenseze scăderea contribuțiilor venite din sectorul bancar. Reformele asupra impozitării proprietății au generat, de asemenea, venituri suplimentare, înregistrând un salt de aproape 30%.

Motorul dezvoltării a fost reprezentat de fondurile europene și PNRR

Unul dintre cei mai importanți piloni ai execuției bugetare din 2026 este reprezentat de sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.

Acestea au totalizat 13,2 miliarde de lei, marcând o creștere de 43,4% față de primul trimestru al anului trecut. Elementul-cheie este asistența financiară prin PNRR, care a cunoscut un salt impresionant de 149,1%.

Această infuzie de capital extern a permis statului să mențină un ritm susținut al investițiilor, fără a pune presiune pe deficitul finanțat din resurse interne.

Din cele 21,67 miliarde de lei direcționate către proiecte de investiții, aproximativ trei sferturi (74,9%) au fost acoperite direct din fonduri europene și PNRR, demonstrând o eficiență sporită în utilizarea instrumentelor de finanțare nerambursabile.

Controlul cheltuielilor: scăderi la personal și mai multă rigoare administrativă

În oglindă cu creșterea veniturilor, cheltuielile totale ale statului au însumat 179,85 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere nominală de 2,8% față de perioada similară a anului 2025. Această diminuare este considerată un indicator al creșterii eficienței administrative.

De remarcat este scăderea cheltuielilor de personal cu 3%, acestea ajungând la 40,85 miliarde de lei (2% din PIB). În contrast, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 5,8%, evoluție determinată în principal de necesitatea decontării medicamentelor în sistemul de sănătate.

În zona socială, plățile s-au menținut la un nivel relativ constant, cu o ușoară scădere de 0,2%, în timp ce capitolul „alte cheltuieli”, care include bursele și diverse despăgubiri, a fost redus drastic, cu peste 44%.

O provocare rămâne însă costul datoriei publice. Plățile de dobânzi au înregistrat un avans de 7%, atingând pragul de 13,37 miliarde de lei, reflectând condițiile de piață și volumul împrumuturilor contractate anterior.

Urmează recuperarea decalajelor și prudență maximă pentru restul anului 2026

Concluziile raportului de execuție bugetară sunt optimiste, dar rezervate. Analiza Ministerului Finanțelor confirmă că, în prezent, nu există riscuri imediate care să pericliteze ținta de deficit aprobată pentru întregul an 2026. Totuși, succesul final depinde de constanța eforturilor de colectare a veniturilor din economia internă.

Ministerul Finanțelor a transmis un semnal clar către toți ordonatorii de credite, subliniind că este imperativă recuperarea oricăror decalaje în absorbția fondurilor externe. Instituția impune o disciplină financiară strictă pentru lunile următoare, precizând că angajarea de noi cheltuieli trebuie făcută cu prudență maximă pentru a nu destabiliza traiectoria pozitivă începută în acest prim trimestru.

Indicator Bugetar	T1 2025	T1 2026	Evoluție / Observații
Deficit Bugetar (% PIB)	2,28%	1,03%	Scădere de 1,25 puncte procentuale
Deficit (miliarde lei)	43,65 mld.	21,09 mld.	Reducere nominală cu 22,56 mld. lei
Venituri Totale	141,37 mld.*	158,76 mld.	Creștere nominală de 12,3%
Încasări TVA (brut)	28,57 mld.*	33,63 mld.	Impactul majorării cotei la 21%
Restituiri TVA (lunar)	2,8 mld.*	3,6 mld.	Sprijin direct pentru lichiditatea firmelor
Venituri PNRR	5,3 mld.*	13,2 mld.	Creștere masivă de 149,1%
Cheltuieli Investiții	–	21,67 mld.	74,9% finanțate din surse externe
Cheltuieli Personal	42,11 mld.*	40,85 mld.	Scădere de 3% (eficiență administrativă)