Numerarul, între utilitate zilnică și lipsa de garanții pe termen lung
Numerarul continuă să joace un rol central în viața de zi cu zi, fiind ușor de utilizat, acceptat pe scară largă și lipsit de amprentă digitală, însă organizațiile de consumatori avertizează că accesul la bani cash nu mai este garantat automat. Pentru mulți oameni, bancnotele și monedele sunt în continuare metoda preferată de plată, inclusiv pentru cumpărăturile curente din supermarketuri sau magazine de proximitate.
Federația Germană a Organizațiilor pentru Protecția Consumatorilor (vzbv) subliniază că menținerea accesului la numerar trebuie tratată ca o prioritate publică.
Potrivit organizației, deși situația actuală este încă stabilă, lipsesc măsuri clare care să asigure disponibilitatea numerarului pe termen lung, într-un context în care infrastructura bancară se restrânge constant.
Dorothea Mohn, coordonatoarea departamentului Piață Financiară din cadrul vzbv, atrage atenția asupra direcției actuale, considerată îngrijorătoare, chiar dacă Germania nu se confruntă încă cu o criză acută.
„Dacă vrem să păstrăm numerarul, nu ne putem permite să stăm cu mâinile încrucișate”, spune Mohn.
Ea amintește că state cunoscute pentru plățile digitale, precum Suedia, dar și Austria, Belgia sau Letonia, au început să își consolideze din nou infrastructura de numerar. În Germania, însă, închiderea sucursalelor bancare și reducerea rețelei de ATM-uri fac accesul la bani cash tot mai dificil, mai ales în zonele rezidențiale, scriu cei de la ziarulromanesc.de.
Cashback-ul, alternativă la bancomat, dar cu limite evidente
Pe măsură ce bancomatele dispar din cartiere, tot mai mulți consumatori caută soluții alternative pentru a obține numerar. Una dintre cele mai utilizate opțiuni este retragerea de bani direct la casa de marcat, în supermarketuri sau drogherii, prin serviciul cunoscut sub numele de cashback, care permite clienților să primească numerar în timpul cumpărăturilor.
Dimensiunea acestui fenomen este confirmată de datele Institutului de Cercetare a Comerțului EHI. Dacă în 2019 comercianții au plătit clienților aproximativ 2,23 miliarde de euro în numerar, în 2023 suma a depășit 12,3 miliarde de euro. Serviciul este disponibil în marile lanțuri de retail precum Rewe, Edeka sau Kaufland, dar și în drogherii ca dm și Rossmann sau în magazine de bricolaj.
Pentru clienți, cashback-ul este convenabil, deoarece economisește timp și elimină drumul la bancomat. Pentru comercianți, însă, sistemul generează costuri suplimentare.
Potrivit EHI, fiecare retragere implică taxe cuprinse între 0,1 și 0,2% din suma retrasă. Numai în 2023, comercianții au plătit băncilor aproximativ 17,23 milioane de euro, cu 25,7% mai mult decât în anul precedent, iar estimările indică o creștere continuă a acestor cheltuieli.
La acestea se adaugă un dezechilibru structural: tot mai mulți clienți retrag numerar, dar achită cumpărăturile cu cardul, ceea ce înseamnă că banii ies din casierii fără a reveni prin plăți cash, afectând aprovizionarea locală cu numerar.
Scăderea plăților cash și riscul unui blocaj local de numerar
Datele EHI arată că utilizarea numerarului este în scădere constantă în comerț. În 2023, ponderea plăților cash în cifra de afaceri totală a coborât la 35,5%, cu două puncte procentuale mai puțin față de anul anterior, în timp ce plățile cu cardul au ajuns la 61,8%, echivalentul a aproape 300 de miliarde de euro.
Potrivit specialiștilor, situația devine problematică atunci când numerarul scade sub pragul de 25%, moment în care unii comercianți ar fi nevoiți să cumpere numerar pentru a face față cererii.
În prezent, comercianții returnează, în medie, aproximativ 13,3% din numerarul încasat prin serviciile de cashback. Dacă această tendință continuă, pot apărea blocaje reale, mai ales în regiunile unde infrastructura bancară este deja limitată.
În acest context, vzbv solicită ca Forumul Național pentru Numerar, inițiat de Bundesbank, să vină cu soluții concrete pentru garantarea accesului la numerar. La nivel european, sunt anunțate pentru 2026 noi reguli care ar permite retrageri de 100–150 de euro chiar și fără efectuarea unei cumpărături și ar întări protecția consumatorilor împotriva fraudelor online și a comisioanelor ascunse.
Cu toate acestea, Dorothea Mohn consideră că propunerile UE „nu sunt suficient de ambițioase” și nu stabilesc obligații clare privind acceptarea și disponibilitatea numerarului.
Îngrijorările sunt confirmate și de sesizările primite de vzbv, aproximativ 1.300 între martie și iunie, legate de dificultăți în plata cu numerar. Deși banii cash sunt încă acceptați în majoritatea situațiilor, organizația constată o tendință clar descendentă.
„Chiar și sume foarte mici trebuie plătite digital în unele magazine”, spune o evaluare a vzbv.
Datele Bundesbank indică faptul că, în 2023, 51% dintre plățile zilnice au fost realizate în numerar, cu șapte puncte procentuale mai puțin decât în 2021, un semn că numerarul rămâne prezent în viața cotidiană, dar își pierde treptat din importanță.
