Diana Buzoianu cere schimbarea strategiei energetice: Astfel de crize ne arată câtă nevoie are România de capacităţi de producţie de energie diferite

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat vineri seară că actuala criză mondială, amplificată de conflictul din Iran, evidențiază vulnerabilitățile sistemelor energetice dependente de o singură resursă. Oficialul susține că România trebuie să accelereze dezvoltarea unor capacități variate de producție energetică. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții televizate.

Diana Buzoianu susține că diversificarea surselor energetice este esențială în contextul crizei globale

Diana Buzoianu a subliniat că actuala criză energetică globală reprezintă un semnal de alarmă pentru statele care nu și-au diversificat suficient sursele de energie, insistând asupra necesității unei strategii echilibrate în România.

Ministrul Mediului a explicat că dependența excesivă de un singur tip de energie poate genera vulnerabilități majore în perioade de instabilitate internațională, iar lecțiile recente trebuie integrate rapid în politicile publice.

„Astfel de crize ne arată cât de mult avem nevoie de fapt de capacităţi de producţie de energie diferite. Să nu punem absolut toată capacitatea într-un singur tip de energie creată. Politicile de mediu sunt cele care asigură că măsurile pe energie care sunt luate sunt sustenabile şi peste ani de zile şi ajung să creeze energie şi peste ani de zile”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Oficialul a insistat că politicile de mediu nu trebuie privite ca obstacole, ci ca instrumente esențiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului energetic. În opinia sa, acestea contribuie la stabilitatea pe termen lung și la reducerea riscurilor generate de crize externe.

Simplificarea procedurilor de mediu și protejarea comunităților, în centrul reformelor

Diana Buzoianu a abordat și tema modificărilor legislative privind avizele de mediu, subliniind că autoritățile încearcă să accelereze implementarea proiectelor fără a compromite siguranța comunităților.

Ministrul a precizat că, în paralel cu eforturile europene de simplificare birocratică, România a făcut deja pași concreți pentru reducerea duratei procedurilor administrative, facilitând astfel investițiile în energie.

„De altfel, noi am luat-o un pic înaintea celor de la Bruxelles şi la nivel naţional am propus tăierea a 45 de zile din etapele care erau parcurse pentru obţinerea de avize de mediu, Şi ordonanţa tocmai a trecut acum două săptămâni, deci am redus termenele respective cu mai bine de o lună, o lună şi jumătate.

Asta pentru a putea să primească operatorii mult mai rapid avizele respective. Procesele rămân aceleaşi, dar ne-am dat seama că putem şi noi să facem o treabă mai rapidă, în sensul de să fim mai eficienţi, să putem să dăm avizele mai repede”, a adăugat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

În același timp, oficialul a atras atenția că viteza nu trebuie să afecteze calitatea evaluărilor de mediu sau siguranța proiectelor. Ea a punctat că proiectele deja avizate trebuie să fie sustenabile și să nu producă efecte negative asupra comunităților locale.

Ministrul a evidențiat că discuțiile de la nivel european merg în direcția reducerii birocrației, însă fără a elimina filtrele esențiale care protejează mediul și sănătatea populației.

Criza provocată de războiul din Iran forțează schimbări în strategiile energetice globale

Diana Buzoianu a legat direct aceste măsuri de contextul internațional tensionat, arătând că războiul din Iran a declanșat o reacție în lanț la nivel global, determinând statele să își reevalueze strategiile energetice.

Criza energetică actuală a dus la creșterea preocupărilor privind dependența de petrol și gaze, resurse afectate direct de instabilitatea geopolitică. În acest context, tot mai multe guverne analizează alternative precum energia nucleară, sursele regenerabile și diversificarea furnizorilor.

Ministrul Mediului a subliniat că România trebuie să se adapteze rapid la aceste schimbări și să își construiască un mix energetic echilibrat, capabil să reziste unor șocuri externe similare.

În viziunea sa, investițiile în mai multe tipuri de energie nu reprezintă doar o opțiune strategică, ci o necesitate pentru securitatea energetică a țării, mai ales într-un context global tot mai imprevizibil.