Dezastru bugetar la Primăria Capitalei. Bolojan îi pune condiții lui Ciucu: E o situație gravă; îl ajutăm dacă-și face reformele
SURSA FOTO: Dreamstime - Vedere din București, Piața Unirii
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra situației financiare dificile a Primăriei București, care se confruntă cu datorii mari, atât către operatorii de termoficare și transport, cât și între aceștia și alte entități. El a subliniat că rezolvarea problemei presupune reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și transparență în folosirea banilor publici, pentru ca cetățenii să vadă rezultate concrete și să aibă încredere în administrația locală. Bolojan a vorbit și despre banii pe care îi cer de la Guvern alte primării din țară și de ce este nemulțumit de acest sistem în care se complac mulți edili.
Primăria Capitalei, într-o situație financiară dificilă, recunoaște inclusiv premierul Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția, într-un interviu acordat postului Antena 3, asupra situației complicate în care se află Primăria Municipiului București. El a explicat că instituția se confruntă cu datorii semnificative, atât față de operatorii principali, cât și între aceștia și alte entități.
Astfel, datoria STB depășește un miliard de lei, în timp ce datoria de la termoficare către ELCEN nu a fost achitată integral.
Ilie Bolojan a subliniat că această situație reflectă o subfinanțare cronică a Primăriei Capitalei, determinată de deciziile luate în ultimii ani. Potrivit premierului, cota de impozite colectate de PMB a scăzut de la peste jumătate la aproximativ 40%, ceea ce înseamnă pierderi de sute de milioane de lei anual.
Pentru redresare, premierul a explicat la Antena 3 că soluțiile sunt de natură guvernamentală: reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor, realizarea unor eșalonări și apelarea la împrumuturi.
De asemenea, a precizat că sprijinul guvernamental pentru primarului Ciprian Ciucu va fi condiționat de implementarea reformelor necesare, pentru a evita precedentul în care alte primării din țară cer resurse fără a-și eficientiza administrația.
„PMB este într-o situație gravă: are datorii mari, atât primăria către operatorii principali – cei de termoficare și de transport în comun – cât și acești operatori către alții: cei de la termoficare către ELCEN, care livrează aburul, iar cei de la STB către buget, către ANAF, unde au niște eșalonări. Dacă nu le achită, pierderile vor fi mult mai mari.
Aceasta arată o subfinanțare cronică a PMB din cauza deciziilor din ultimii ani. Trebuie să recunoaștem că, treptat, PMB, care avea o cotă de mai mult de jumătate din impozitele colectate pentru București, a pierdut în fiecare an sume de bani, ajungând astăzi să aibă în jur de 40% doar. Fiecare procent de genul acesta înseamnă, poate, o sută de milioane de lei. Gândiți-vă că doar datoria STB este de peste un miliard.
Măsurile care trebuie luate sunt tot cele de tip guvernamental, nu pot fi inventate altele. Aceasta înseamnă că PMB trebuie să-și reducă cheltuielile, să-și crească veniturile, să facă anumite eșalonări și să se împrumute. Nu există formule care să nu deranjeze.
Îl ajutăm pe Ciucu cu co-finanțări în condițiile în care și PMB face reformele necesare. Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Problemele administrațiilor locale din țară. Bolojan critică sistemul prin care primăriile s-au obișnuit să sune la Guvern pentru bani
Ilie Bolojan a atras atenția și asupra situației din afara Bucureștiului, arătând că primarii din multe localități nu sunt stimulați să adopte un comportament antreprenorial și depind de resursele guvernamentale.
Premierul a explicat că, de-a lungul timpului, alocările de fonduri au fost uneori direcționate politic sau disproportionate față de nevoile reale. Astfel, unele comunități beneficiază de stadioane și școli reabilitate, dar fără activitate sau copii suficienți, în timp ce altele rămân fără infrastructură necesară.
Ilie Bolojan a afirmat că aceste decizii greșite au condus la pierderi de resurse și la crearea unui sistem în care autoritățile locale trebuie să apeleze constant la guvern pentru finanțare, inclusiv prin împrumuturi.
Șeful Guvernului a spus că pachetul de măsuri convenit cu primarii ar trebui să rezolve aceste probleme, punând presiune pentru reducerea personalului și creând premisele pentru o administrație mai performantă și mai responsabilă.
„În afara Bucureștiului, care este o lume aparte, în țară, în general, au existat fenomene care nu i-au încurajat pe primari să fie antreprenoriali și au încurajat statul cu mâna întinsă la guvern.
În condițiile în care nu au existat criterii clare pentru a susține proiecte, unele au fost susținute în mod direcționat politic. Unele sunt supradimensionate. Avem localități care poate ar avea nevoie de un stadion și nu îl au, și avem localități cu stadioane impecabile, care nu mai au activitate sportivă. Avem localități cu școli reabilitate, dar nu mai avem copii.
Prin aceste decizii greșite avem loc de îmbunătățiri, dar am pierdut resurse. Am pierdut alocări importante și am creat acest sistem în care trebuie să sunăm la guvern să ne ajute. Din ce bani? Din banii pe care trebuie să îi împrumutăm? Nu mai putem face acest lucru.
Sunt convins că primarii din țară înțeleg acest lucru și sunt convins că pachetul convenit rezolvă aceste probleme. În afară de faptul că pune presiune pentru reduceri de personal, acesta creează posibilitatea ca administrația să devină performantă”, a punctat prim-ministrul Bolojan.
Transparența cheltuielilor este cheia încrederii cetățenilor
În final, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța transparenței cheltuielilor publice pentru creșterea încrederii cetățenilor. El a explicat că majorarea impozitelor fără a impune presiune asupra administrației pentru eficientizarea cheltuielilor ar fi nejustificată și ar provoca nemulțumiri.
Totuși, dacă banii suplimentari se duc în investiții vizibile, precum drumuri asfaltate, școli reabilitate sau canalizare modernizată, oamenii înțeleg că resursele nu sunt risipite.
Ilie Bolojan a evidențiat că o gestiune transparentă și eficientă determină creșterea încrederii populației în administrația locală și că fiecare cheltuială justificată contribuie la percepția pozitivă asupra modului în care sunt folosiți banii publici.
Astfel, potrivit premierului, transparența și responsabilitatea devin elemente esențiale pentru o administrație performantă, care poate răspunde nevoilor comunităților fără a depinde constant de guvern.
„Ar fi anormal să creștem aceste impozite și să nu punem presiune pe administrație să reducă cheltuielile, pentru că această creștere de impozite, în loc să se ducă în investiții și cofinanțări, s-ar duce în cheltuieli nejustificate, iar cetățenii, pe bună dreptate, ar fi nemulțumiți.
Nimeni nu este mulțumit, dar dacă cetățenilor li se demonstrează că banii plătiți în plus înseamnă un drum asfaltat, o școală mai bună sau o canalizare mai bună, oamenii înțeleg că banii nu sunt risipiți.
Plătim ceva în plus, dar vrem să vedem ce se face cu banii, iar o cheltuială transparentă face ca încrederea oamenilor să crească dacă aceștia văd și rezultate”, a mai spus Bolojan în interviul acordat Antena 3.
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




