Deficitul comercial al României s-a redus la începutul lui 2026. Importurile au scăzut mai puternic decât exporturile

Deficitul balanței comerciale a României a coborât în primele două luni din 2026 la 4,76 miliarde de euro, cu 15,6% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Deși evoluția pare, la prima vedere, una pozitivă, scăderea dezechilibrului extern vine în special pe fondul reducerii importurilor, ceea ce poate indica o cerere internă mai slabă și o economie care își temperează ritmul de consum.

Deficitul comercial s-a redus semnificativ în ianuarie-februarie 2026

Datele oficiale arată că, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, deficitul balanței comerciale calculat în prețuri FOB/CIF a fost de 4,76 miliarde de euro. Față de aceeași perioadă din 2025, aceasta înseamnă o scădere de 15,6%, echivalentă cu 878,6 milioane de euro.

Este una dintre cele mai importante corecții ale deficitului comercial din ultimele luni și vine într-un context în care economia românească încearcă să reducă presiunile externe generate de diferența mare dintre importuri și exporturi. Totuși, interpretarea acestor cifre cere prudență, pentru că diminuarea deficitului nu este rezultatul unei accelerări puternice a exporturilor, ci mai ales al unei scăderi mai accentuate a importurilor.

Cu alte cuvinte, România continuă să importe mai mult decât exportă, însă ritmul în care intră bunuri din exterior s-a temperat suficient cât să reducă din dezechilibrul comercial total.

Exporturile și importurile au mers în jos, dar în ritmuri diferite

În primele două luni din acest an, exporturile FOB au însumat 14,87 miliarde de euro, în timp ce importurile CIF au ajuns la 19,63 miliarde de euro.

Comparativ cu intervalul similar din 2025, exporturile au scăzut cu 1,7%, iar importurile s-au redus cu 5,5%. Această diferență de ritm explică de ce deficitul comercial a fost mai mic la început de 2026.

Pe fond, datele arată că activitatea comercială externă a României s-a temperat în ansamblu. Nu vorbim despre o explozie a competitivității la export, ci mai degrabă despre o reașezare a schimburilor comerciale, în condițiile în care și cererea internă poate fi mai slabă, iar companiile și populația cumpără mai puține bunuri din afara țării.

Această evoluție poate avea două fețe. Pe de o parte, un deficit comercial mai mic înseamnă o presiune ceva mai redusă asupra conturilor externe. Pe de altă parte, dacă reducerea vine din frânarea importurilor, ea poate semnala o încetinire a economiei, mai ales în sectoarele dependente de consum, investiții sau aprovizionare externă.

Februarie aduce un semnal mai bun pentru exporturi

La nivelul lunii februarie 2026, datele INS arată o ușoară îmbunătățire a exporturilor. Acestea au ajuns la 7,97 miliarde de euro, în creștere cu 1,1% față de februarie 2025.

În același timp, importurile CIF au fost de 10,38 miliarde de euro, în scădere cu 3,6% față de aceeași lună a anului trecut. Rezultatul a fost un deficit lunar de 2,41 miliarde de euro.

Această dinamică arată că, măcar la nivelul lunii februarie, exporturile au reușit să revină ușor pe plus, în timp ce importurile au continuat să se contracte. Pentru economia românească, este un semnal ceva mai echilibrat decât cel observat pe ansamblul primelor două luni, însă nu suficient pentru a schimba imaginea de fond: România rămâne o economie cu deficit comercial ridicat și cu o dependență puternică de bunurile aduse din afara țării.

Mașinile și echipamentele de transport domină comerțul exterior

Structura schimburilor comerciale arată că cele mai importante ponderi în exporturile și importurile României sunt deținute de grupa mașini și echipamente de transport. Aceasta are o pondere de 46,7% în totalul exporturilor și de 36,5% în totalul importurilor.

Pe locul următor se află alte produse manufacturate, care reprezintă 27,4% din exporturi și 27,5% din importuri.

Aceste date confirmă faptul că România continuă să fie puternic ancorată în lanțurile industriale europene, în special în zona componentelor, echipamentelor și produselor manufacturate. Industria prelucrătoare, în special cea conectată la sectorul auto și la producția de echipamente, rămâne esențială pentru exporturile țării.

În același timp, faptul că importurile de mașini, echipamente și alte produse manufacturate au ponderi atât de mari arată și dependența economiei locale de bunuri intermediare, tehnologii, componente și produse finite venite din exterior. Cu alte cuvinte, România exportă mult în zona industrială, dar importă la rândul său masiv, ceea ce limitează capacitatea de reducere rapidă a deficitului comercial.

Cum arată schimburile comerciale cu Uniunea Europeană

Uniunea Europeană rămâne de departe principalul partener comercial al României. În perioada ianuarie-februarie 2026, valoarea schimburilor intra-UE27 a fost de 10,82 miliarde de euro la exporturi și de 14,65 miliarde de euro la importuri.

Aceste valori reprezintă 72,8% din totalul exporturilor și 74,6% din totalul importurilor. Cu alte cuvinte, aproape trei sferturi din comerțul exterior al României se desfășoară în interiorul spațiului comunitar.

Acest lucru confirmă integrarea puternică a economiei românești în piața europeană. Pentru companiile locale, accesul la piața UE rămâne esențial, atât pentru vânzarea produselor, cât și pentru aprovizionarea cu materii prime, componente și bunuri finite.

În același timp, această dependență de piețele europene înseamnă că orice încetinire economică în marile economii ale Uniunii se poate transmite rapid și în comerțul exterior al României. Dacă partenerii europeni cumpără mai puțin, exporturile României încetinesc. Dacă firmele și consumatorii locali își temperează achizițiile, scad și importurile din UE.

Comerțul extra-UE rămâne important, dar la un nivel mult mai redus

În afara Uniunii Europene, schimburile comerciale ale României au avut o valoare de 4,05 miliarde de euro la exporturi și 4,98 miliarde de euro la importuri în primele două luni din 2026.

Ca pondere, acestea au reprezentat 27,2% din totalul exporturilor și 25,4% din totalul importurilor.

Deși nivelul este sensibil mai redus decât în relația cu UE, comerțul extra-comunitar rămâne important pentru diversificarea piețelor de desfacere și a surselor de aprovizionare. În contextul tensiunilor internaționale, al modificărilor de rute comerciale și al presiunilor din piețele globale, această componentă poate deveni și mai relevantă în perioada următoare.

Totuși, datele arată clar că motorul principal al comerțului exterior românesc rămâne în continuare spațiul comunitar.

Cum arată comerțul exterior al României la început de 2026

Principalii indicatori ai balanței comerciale

Indicator	Ianuarie-februarie 2026	Evoluție față de ianuarie-februarie 2025
Exporturi FOB	14,87 miliarde euro	-1,7%
Importuri CIF	19,63 miliarde euro	-5,5%
Deficit comercial	4,76 miliarde euro	-15,6%
Deficit comercial, februarie	2,41 miliarde euro	–

Structura principalelor grupe de produse

Grupă de produse	Pondere în exporturi	Pondere în importuri
Mașini și echipamente de transport	46,7%	36,5%
Alte produse manufacturate	27,4%	27,5%

Schimburi comerciale pe zone

Zonă	Exporturi	Importuri	Pondere în total exporturi/importuri
Intra-UE27	10,82 miliarde euro	14,65 miliarde euro	72,8% / 74,6%
Extra-UE27	4,05 miliarde euro	4,98 miliarde euro	27,2% / 25,4%

Acest tabel ajută mult la analiza EEAT, pentru că pune rapid în perspectivă dimensiunea deficitului, structura schimburilor și dependența României de piața europeană.

Ce înseamnă FOB și CIF

INS precizează și modul în care sunt calculate valorile exporturilor și importurilor.

Prețul FOB, adică „Free on Board” sau „Liber la bord”, reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare și include valoarea bunului, cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare și taxele aferente.

Prețul CIF, adică „Cost, Insurance, Freight” sau „Cost, Asigurare, Navlu”, include, pe lângă elementele din FOB, și costul asigurării, precum și al transportului internațional.

Această diferență de metodologie este importantă, pentru că explică de ce importurile sunt evaluate într-un mod mai amplu decât exporturile și de ce comparația dintre ele trebuie citită în cheia standardelor statistice utilizate la nivel internațional.

Ce spune, de fapt, scăderea deficitului comercial

Reducerea deficitului comercial este, fără îndoială, o veste bună în statistică, însă nu înseamnă automat că economia a devenit mai puternică sau mai competitivă. Dacă exporturile ar fi crescut puternic, iar importurile s-ar fi menținut stabile, am fi putut vorbi despre un avans clar al capacității României de a vinde mai mult peste hotare.

În cazul de față, însă, exporturile au scăzut ușor, iar importurile s-au redus mai rapid. Acest tip de ajustare poate indica faptul că activitatea economică internă încetinește, că investițiile sunt mai prudente sau că populația și firmele consumă mai puțin.

Așadar, scăderea deficitului trebuie citită în context: este o ameliorare a dezechilibrului extern, dar nu neapărat un semn de accelerare economică. Din contră, poate reflecta o economie care începe să frâneze și care generează o cerere mai redusă pentru bunuri importate.

Ce urmează pentru economia României

În lunile următoare, evoluția comerțului exterior va depinde de mai mulți factori: ritmul economiei europene, cererea internă, costurile logistice, cursul valutar și eventualele tensiuni din comerțul global.

Dacă exporturile vor reuși să își mențină ritmul de revenire observat în februarie, iar importurile nu vor accelera puternic, deficitul comercial ar putea rămâne sub presiune descendentă și în următoarea perioadă. În schimb, dacă economia internă își revine mai ales prin consum, importurile ar putea crește din nou mai repede decât exporturile, ceea ce ar mări dezechilibrul extern.

Pentru România, problema de fond rămâne aceeași: reducerea deficitului comercial într-un mod sustenabil nu se poate face doar prin încetinirea importurilor, ci mai ales prin creșterea competitivității la export, diversificarea produselor vândute peste hotare și dezvoltarea unei producții interne mai puternice.