Deficitul comercial al României, aproape 30 mld. de euro după primele 11 luni din 2025. Ce impact are industria alimentară

Un studiu realizat de Penny România și Academia de Studii Economice subliniază că deficitul comercial în sectorul alimentar rămâne o problemă structurală majoră, cu dezechilibre concentrate în carne, lactate, dulciuri și conserve. Programul TripluRO demonstrează că valorificarea produselor locale poate reduce importurile și păstra valoarea adăugată în economie. Expertiza și colaborarea între producători, retaileri și instituții publice sunt esențiale pentru creșterea competitivității și dezvoltarea industriei agroalimentare românești.

Deficitul comercial alimentar, o vulnerabilitate majoră pentru economia României

Deficitul comercial total al României a ajuns la 29,77 miliarde de euro în primele 11 luni din 2025, iar aproximativ 3,65 miliarde de euro din această sumă provin din industria alimentară şi din comerţul cu animale vii.

Datele apar în studiul privind consolidarea producţiei naţionale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial, realizat de Penny România în parteneriat cu Academia de Studii Economice (ASE).

Cercetarea se înscrie în direcţiile asumate de companie încă din 2022, prin proiectul „100 de idei de business pentru România” şi programul 3RO, având ca obiectiv principal păstrarea valorii adăugate în economia locală.

Analiza arată că România continuă să se confrunte cu un dezechilibru major, generat de exportul de materii prime cu valoare redusă şi importul de produse procesate, cu valoare adăugată ridicată, ceea ce amplifică presiunea asupra balanţei comerciale.

Vezi aici raportul complet.

Cele mai mari dezechilibre comerciale, concentrate în 5 sectoare strategice

Potrivit datelor analizate în studiu, cele mai mari dezechilibre comerciale sunt concentrate în cinci sectoare strategice: carne, lactate, dulciuri şi snacks-uri, precum şi conserve de legume şi fructe.

Aceste domenii sunt considerate critice, deoarece dispun de resurse locale importante, însă capacitatea de procesare rămâne insuficient dezvoltată. Lipsa investiţiilor, fragmentarea producătorilor şi accesul dificil la finanţare sunt factori care menţin dependenţa de importuri.

În acest context, programul TripluRO, iniţiat de Penny România în 2020, este prezentat drept un model cu relevanţă strategică la nivel naţional. Conceptul presupune ca ingredientul principal, procesarea şi ambalarea produselor să fie realizate în România, astfel încât valoarea economică să rămână în lanţurile locale.

Conform datelor companiei, sortimentul TripluRO generează în prezent 55% din cifra de afaceri, 68% din portofoliu este format din produse româneşti, iar 87% dintre furnizori sunt companii autohtone.

Programul TripluRO şi potenţialul nevalorificat al producţiei locale

În comunicatul care însoţeşte studiul, conducerea Penny România subliniază că programul TripluRO este construit împreună cu partenerii din producţie şi procesare, cu mediul universitar şi cu instituţiile publice.

Daniel Gross, CEO Penny România, a explicat că rezultatele obţinute până acum demonstrează existenţa unei cereri tot mai mari pentru produse româneşti şi a unui potenţial semnificativ încă nevalorificat în industria alimentară.

„Programul TripluRO este un proiect în care credem cu adevărat şi pe care îl construim împreună cu partenerii noştri din producţie şi procesare, cu mediul universitar şi cu instituţiile publice.

Rezultatele de până acum arată clar că există o cerere tot mai mare pentru produse româneşti şi un potenţial important încă nevalorificat în industria alimentară.

Atunci când lanţurile valorice sunt integrate corect, valoarea rămâne în ţară, cu efecte directe în comunităţi, în investiţii şi în competitivitatea economiei româneşti”, a precizat Daniel Gross.

Analiza studiului se bazează pe datele Institutului Național de Statistică pentru perioada 2013–2024 şi este completată de concluziile a patru mese rotunde organizate la Ministerul Finanţelor. La aceste discuţii au participat reprezentanţi ai ANSVSA, MADR, APIA, AFIR, Consiliului Concurenţei, ai mediului bancar, precum şi procesatori şi producători locali.

Principalele concluzii indică nevoia de asociere între fermieri, investiţii în capacităţi de procesare, acces mai facil la finanţare, predictibilitate legislativă şi reprofesionalizarea forţei de muncă.

Direcţii strategice propuse de acest raport

Studiul evidenţiază şi o evoluţie faţă de ediţia precedentă: dacă în 2022 au fost analizate şapte industrii strategice, în perioada 2022–2025 deficitul s-a redus în două dintre ele, respectiv hrana pentru animale de companie şi segmentul săpunuri şi detergenţi.

În celelalte patru domenii majore, dezechilibrele au continuat să se adâncească, confirmând necesitatea unor intervenţii coordonate public-private.

Raportul propune mai multe direcţii strategice, printre care consolidarea lanţurilor valorice locale prin cooperare fermier–procesator–retailer, predictibilitate fiscală, creşterea capacităţii interne de procesare, digitalizarea agriculturii şi educarea consumatorilor cu privire la impactul produselor locale.

Potrivit autorilor, dacă toate reţelele de retail ar adopta o pondere similară de produse 3RO, efectele macroeconomice ar include reducerea deficitului comercial, creşterea PIB-ului şi crearea de locuri de muncă în comunităţi.