Decizie pentru pensiile din România. Comisia Europeană dă verdictul final. Dragoș Pîslaru: Avem de dat dovada că s-a adoptat bugetul

România încearcă să convingă Comisia Europeană că reforma pensiilor speciale a fost realizată la timp. Decizia este importantă pentru deblocarea unor fonduri europene din PNRR.

Guvernul susține că reforma pensiilor magistraților a fost făcută înainte de termen și cere evaluarea Comisiei Europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România a prezentat Comisiei Europene o situație argumentată juridic, potrivit căreia reforma pensiilor magistraților a fost realizată înainte de termenul stabilit, respectiv 28 noiembrie 2025.

Acesta a explicat că propunerea legislativă a fost transmisă înainte de termen, iar etapele ulterioare au fost de natură procedurală, fiind influențate de avizele Consiliului Superior al Magistraturii și de contestațiile depuse la Curtea Constituțională.

Ministrul a arătat că, inițial, Comisia Europeană nu a luat în considerare evenimentele ulterioare termenului-limită, însă după discuțiile purtate la Bruxelles, inclusiv la nivel înalt, instituția europeană a acceptat să analizeze argumentele prezentate de România.

El a precizat că această deschidere nu înseamnă automat aprobarea finanțării, ci doar faptul că situația este analizată în mod constructiv.

„Ca ministru sunt obligat în fața Parlamentului să vă spun cum stăm. Ideea este că avem în acest moment o situație în modul următor: România a prezentat o situație foarte bine așezată legal că eforturile Guvernului au fost îndeplinite înainte de termenul de 28 noiembrie, adică noi am trimis propunerea, și că toată partea ulterior a fost procedurală – că ne-a întors CSM, că am avut Înalta Curte care a contestat la CCR – deci, am venit cu argumentație legală că tot ce am făcut a fost înainte de termenul de 28. Comisia Europeană inițial nu voia să audă de nimic ce s-a întâmplat după 28. După vizita pe care am făcut-o împreună cu prim-ministrul și ne-am întâlnit cu doamna von der Leyen și am discutat de importanța acestei reforme și de modul în care ea este receptată în societate, Comisia Europeană a acceptat, atenție, deocamdată – și asta este ceea ce vă pot spune acum – să ia în considerare argumentele României într-un spirit constructiv. Asta nu înseamnă din ce vă spun eu acum că ne vor da toți banii sau că ne vor da o parte din bani sau că nu vor da niciun ban. Dar ceea ce v-am spus acum reflectă exact, cu acuratețe, situația în care ne aflăm: că până la vizita pe care am avut-o la Bruxelles nu se punea problema să ne atingem de bani, iar acum se pune problema că ei analizează în spirit constructiv argumentele legale pe care noi le-am adus”, a explicat ministrul.

Răspunsul Comisiei Europene este așteptat până la finalul lunii martie

Întrebat când va exista o decizie clară, Dragoș Pîslaru a spus că autoritățile române se așteaptă la un răspuns până la sfârșitul lunii martie.

Ministrul a explicat că există deja o întârziere, deoarece Comisia Europeană analizează cererea de plată într-un context mai larg. Concret, cererea de plată 3 din PNRR urmează să fie corelată cu cererea 4.

Această corelare presupune ca România să demonstreze adoptarea bugetului și îndeplinirea unor obiective legate de decarbonizare. În momentul în care aceste condiții sunt îndeplinite, ar urma să fie evaluată și situația reformei pensiilor speciale.

„Deja avem o mică amânare, pentru că Comisia așteaptă … Comisia ce face este așa: având în vedere că cererea 3 este cerere complicată, o să facă o joncțiune de plată între cererile 3 și 4. Și cum noi pe cererea 4 avem de dat dovada că s-a adoptat bugetul și dovada că am rezolvat problema de decarbonizare, în momentul ăla, practic, avem aprobarea cumulată a celor două, dar undeva noi lucrăm după asumpția că înainte de sfârșitul lunii martie vom avea un răspuns”, a adăugat el.

Reforma pensiilor speciale este legată de deblocarea a peste 200 de milioane de euro din PNRR

Dragoș Pîslaru a anunțat anterior că, după ce Curtea Constituțională a confirmat constituționalitatea modificărilor privind pensiile magistraților, România poate transmite oficial către Comisia Europeană dovada îndeplinirii reformei asumate prin PNRR.

Ministrul a arătat că această reformă reprezintă un moment important în discuția despre echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii. El a precizat că va solicita reanalizarea cererii de plată nr. 3 și a subliniat că autoritățile încearcă să recupereze întârzierea de peste două luni față de termenul-limită.

În acest context, miza financiară este de aproximativ 231 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile care depind de evaluarea Comisiei Europene.

„S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților.(…) Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă de Curtea Constituțională cu 6 voturi din 9. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă și un moment de cotitură în discuția despre echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii din România. În orele următoare voi avea discuții cu oficialii europeni cu privire la această evoluție a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a notat pe 18 februarie ministrul.