UE permite României prelungirea termenului de renunțare la cărbune. Bogdan Ivan: Este un succes monumental

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România a prezentat Comisiei Europene un studiu amplu, de peste 6000 de pagini, care evaluează riscurile sistemului energetic național în condiții extreme de iarnă. Documentul, realizat de experți independenți, arată că în lipsa centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, țara ar fi expusă la un posibil blackout de 52 de ore.

Bogdan Ivan: România riscă să rămână 52 de ore fără energie electrică

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că pentru a fundamenta necesitatea păstrării în funcțiune a centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, România a înaintat Comisiei Europene un studiu tehnic de 6000 de pagini. Documentul a fost elaborat după o metodologie europeană și a fost menit să demonstreze importanța acestor capacități în menținerea echilibrului energetic în sezonul rece.

„Am făcut o strategie să vedem cum ne tratează ei pe noi. Ei au refuzat constant, în ultimii doi ani, să negocieze acest jalon cu România, în condiţiile în care nu existau dovezi că România poate să treacă iarna fără aceste centrale pe cărbune.

Ceea ce am făcut a fost să vorbesc cu cei de la Transgaz, să le arăt cât de important este să avem un studiu independent care să arate negru pe alb care sunt riscurile pentru România în situaţia în care vom opri, în această iarnă, centralele pe cărbune, la 31 decembrie, şi acel studiu de 6000 de pagini făcut după o metodologie europeană, care este incontestabil, l-am pus pe masa Comisiei (…)

Esenţa acelui studiu spune că în anumite condiţii de iarnă foarte grea, în condiţiile în care nu vom avea aceste grupuri pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia, România riscă să rămână 52 de ore fără energie electrică, în anumite condiţii”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3.

Potrivit ministrului, analiza a fost realizată pentru a oferi argumente clare în dialogul cu reprezentanții europeni, care au cerut României să respecte calendarul de renunțare la cărbune. Studiul a inclus scenarii meteorologice severe, simulări privind consumul de energie și capacitățile de import, demonstrând vulnerabilitățile rețelei în cazul opririi centralelor.

România, negocieri complexe cu Bruxelles-ul

În urma acestui demers, ministrul Energiei a precizat că România a purtat o negociere „extrem de complicată şi complexă” cu Comisia Europeană. Discuțiile s-au concentrat pe impactul direct pe care un eventual blackout l-ar fi avut asupra unor orașe mari și asupra economiei.

Ivan a explicat că, în lipsa termocentralelor de la Oltenia, ar fi existat riscul ca municipiul Craiova, compania Ford și orașul Râmnicu Vâlcea să fie grav afectate, în timp ce sistemul energetic național ar fi fost destabilizat. Țara ar fi fost nevoită să recurgă la importuri masive de energie, la prețuri ridicate, care s-ar fi reflectat în facturile populației.

„În caz de blackout, municipiul Craiova, compania Ford, municipiul Râmnicu Vâlcea ar fi fost afectate, dar ar fi existat repercusiuni şi asupra sistemului energetic naţional, fiind nevoie de importuri foarte mari, la preţuri ridicate, care ar fi dus la facturi cu 30% mai mari pentru populaţie”, a afirmat ministrul.

După prezentarea acestor argumente, Comisia Europeană a fost de acord să permită României menținerea în funcțiune a unor grupuri energetice pe cărbune, cel puțin până la finalizarea noilor capacități pe gaz și energie regenerabilă. Bogdan Ivan a caracterizat rezultatul negocierilor drept „un succes monumental pentru România”.

România își prelungește termenul pentru renunțarea la cărbune

Ca urmare a înțelegerii cu Bruxelles-ul, România va putea continua exploatarea a trei grupuri energetice pe cărbune până în anul 2029. Ministrul Energiei a subliniat că acest acord oferă o perioadă suplimentară pentru a pune în funcțiune noile centrale pe gaz și proiectele fotovoltaice aflate în dezvoltare.

Ivan a reamintit că România și-a asumat, în urmă cu cinci ani, „cele mai agresive ţinte de decarbonizare din Uniunea Europeană”, acceptând termene mai scurte decât alte state membre pentru închiderea termocentralelor pe cărbune. Situația actuală a impus însă o reevaluare a ritmului de tranziție, pentru a proteja securitatea energetică și stabilitatea locurilor de muncă.

„România va putea menţine în funcţiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029, în urma renegocierii cu Comisia Europeană a calendarului de decarbonare a producţiei naţionale de energie electrică”, a declarat Bogdan Ivan în cadrul unei conferințe de presă.

Ivan: 4.500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii

Ministrul Energiei a precizat că, în cazul închiderii centralelor, România ar fi fost expusă nu doar riscului energetic, ci și consecințelor economice directe. Aproximativ 4.500 de angajați ar fi rămas fără loc de muncă în mijlocul iernii, iar statul ar fi riscat o penalizare de până la 1,8 miliarde de euro din partea Comisiei Europene pentru neîndeplinirea angajamentelor de tranziție energetică.

„Pe de altă parte, 4.500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii şi ar fi rămas fără venituri şi fără loc de muncă. Iar în situaţia în care România şi-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, România ar fi riscat o penalizare din partea Comisiei Europene de până la 1,8 miliarde de euro, în condiţiile în care România a primit încă de acum patru ani 2,6 miliarde de euro pentru a se asigura că va pune în locul centralelor pe cărbune noi centrale pe gaz şi parcuri fotovoltaice plus capacităţi de stocare”, a explicat ministrul Energiei.

Astfel, menținerea temporară a producției pe cărbune este văzută ca o soluție de echilibru între siguranța sistemului și respectarea angajamentelor de decarbonizare. Ministerul Energiei anunță că va continua investițiile în surse verzi și în infrastructura de stocare, pentru ca, până în 2029, România să poată înlocui integral producția pe bază de cărbune cu tehnologii curate.