Avocații lui Călin Georgescu contestă semnătura de confirmare a rechizitoriului
Avocații fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, susțin că semnătura de pe prima pagină a rechizitoriului nu i-ar aparține procurorului Remus Popa.
În documentul depus la instanță se arată că, lângă semnătura atribuită acestuia, apare o notă scrisă de mână – litera „p” – care ar indica faptul că altcineva ar fi semnat în locul procurorului-șef al SUP.
Apărarea solicită Parchetului General să comunice Curții de Apel identitatea persoanei care a semnat actul în numele lui Remus Popa.
„Procurorul Remus-Iulian Popa – Șeful Secției de urmărire penala din PICCJ – care figurează ca fiind cel care ar fi confirmat rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 – a întocmit el însuși acte de urmărire penala în dosar, fiind autorul procesului-verbal de sesizare din oficiu, susțin avocații. Or, este evident ca niciun procuror nu se poate verifica pe sine însuși.
În al doilea rând, după cum vedeți în facsimilul 1, lângă semnătura din dreptul lui Remus Popa a fost scris un „p” de mână – ceea ce poate însemna că altcineva a semnat pentru șeful SUP.”
Argumentul privind incompatibilitatea procurorului care a confirmat rechizitoriul
Apărătorii lui Georgescu mai arată că procurorul Remus Popa, cel care a confirmat actul de acuzare, este și autorul procesului-verbal de sesizare din oficiu din 18 decembrie 2024. Ei susțin că acesta a efectuat acte de urmărire penală în dosar, ceea ce îl face incompatibil să verifice ulterior propriul rechizitoriu.
Potrivit articolului 328 alineatul 1 din Codul de procedură penală, atunci când un procuror întocmește un rechizitoriu, verificarea legalității și temeiniciei acestuia trebuie făcută de procurorul ierarhic superior.
În cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte, această verificare revine, după caz, procurorului-șef de secție sau procurorului general.
Apărarea susține că în această cauză procedura a fost încălcată, iar verificarea rechizitoriului de către procurorul care a participat la urmărirea penală „creează o aparență de lipsă de imparțialitate”.
Solicitarea de remediere a neregularităților sau restituirea cauzei la Parchet
Avocații au cerut instanței să dispună remedierea neregularităților în termen de cinci zile, conform articolului 345 alineatul 3 din Codul de procedură penală.
În cazul în care neregulile nu sunt corectate, ei solicită restituirea dosarului la Parchet, în baza articolului 346 alineatul 3 litera a).
Cererea a fost depusă în cadrul camerei preliminare a dosarului 6008/2/2025, aflat pe rolul Curții de Apel București. Cazul este repartizat judecătorului Mihai-Paul Cozma, cunoscut pentru hotărâri prin care a invalidat acte procedurale considerate abuzive.
„IV. Lipsa avizării rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior
Conform art. 328 Cpp, ‘rechizitoriul se limitează la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penala si cuprinde in mod corespunzător mențiunile prevazute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reținută in sarcina inculpatului si încadrarea juridica a acesteia, probele si mijloacele de proba, cheltuielile judiciare, mențiunile prevazute la art. 330 si 331, dispoziția de trimitere in judecata, precum si alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. In cauzele cu arestați, verificarea se face de urgenta si înainte de expirarea duratei arestării preventive”.
Apărarea invocă atingerea adusă dreptului la un proces echitabil
În motivarea cererii, avocații au arătat că verificarea rechizitoriului de către procurorul care a instrumentat cauza „reprezintă o verificare a propriei activități judiciare” și încalcă principiul separării funcțiilor în cadrul urmăririi penale.
Ei afirmă că această situație afectează dreptul la apărare și creează o vătămare evidentă a intereselor procesuale ale inculpatului.
Avocații au subliniat că doar o verificare efectuată de un procuror ierarhic superior, care nu a participat la urmărirea penală, poate garanta legalitatea actului de trimitere în judecată.
„La data de 18 decembrie 2024 a fost inregistrat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala, sub nr. 75/76/P/2024, dosarul penal avand ca obiect savarsirea infractiunilor de comunicarea de informatii false, fapta prev. de art. 404 Cod penal, presupus comisa de catre Georgescu Calin, si favorizarea faptuitorului, fapta prev. de art. 269 Cod penal, presupus comisa de catre judecatorul Stoicescu Adriana Petronela din cadrul Curtii de Apel Timisoara’
Rechizitoriul fiind verificat sub aspectul legalității si temeiniciei de către procurorul-șef de secție, care a întocmit si procesul verbal de sesizare din oficiu, parte a rechizitoriului, reprezinta o verificare a propriei activități judiciare.
Astfel, fiind întocmite acte de urmărire penala cu privire la care se face referire în cuprinsul rechizitoriului, apreciem ca, în mod nelegal, domnul procuror Remus Iulian POPA a verificat sub aspectul legalității si temeiniciei rechizitoriul in prezenta cauza.
Vătămarea intereselor procesuale ale inculpatului CĂLIN GEORGESCU este evidentă: verificarea rechizitoriului de către un procuror care nu a efectuat acte de urmărire penala in cauza cel puțin creează o aparență de imparțialitate a acestuia.
În concluzie, având in vedere toate cele menționate, in temeiul dispozitiilor art. 345 alin. 3 C.p.p., va solicitam, in principal, sa puneti in vedere Parchetului ca in termen de 5 zile sa remedieze neregularitatile, iar in subsidiar, in ipoteza neremedierii neregularitatii Rechizitoriului, in temeiul art. 346 alin. 3 lit. a) C.p.p., solicitam restituirea prezentei cauze la Parchet.”
