Datorii la ANAF. Reguli de poprire și sechestru pe contul bancar. Câți bani îți blochează Fiscul în România

Mulți români află abia după ce li se pune poprire pe cont că au datorii la ANAF. Procedura pare bruscă, dar are o bază legală clară. De la notificarea prealabilă până la poprirea efectivă, fiscul urmează pași stabiliți prin Codul de procedură fiscală. Totuși, în practică, notificarea contribuabilului se face adesea doar printr-o simplă comunicare electronică în Spațiul Privat Virtual.

Cum ești notificat când ai datorii la ANAF

Popririle ANAF nu apar „peste noapte”, ci după o succesiune clară de pași legali. În practică, problema este că notificările se consideră comunicate chiar dacă nu sunt citite, ceea ce face ca mulți contribuabili să fie luați prin surprindere.

Fiscul este obligat prin lege să comunice contribuabilului de existența unei datorii fiscale înainte de orice măsură de executare silită. În teorie, notificarea se face printr-o somație, emisă după scadența plății și transmisă fie prin poștă, fie prin platforma Spațiul Privat Virtual (SPV).

În momentul în care documentul este postat în SPV, el se consideră comunicat în termen de 15 zile, chiar dacă persoana nu l-a deschis. Aici apare problema frecventă: mulți contribuabili nu verifică regulat SPV-ul și află de datorie abia când apare poprirea.

De asemenea, pentru creanțele mici (sub 40 de lei) ANAF nu mai trimite somații individuale, urmând să le cumuleze până se atinge pragul minim pentru executare.

Când și cum poate fi pusă poprirea

După expirarea termenului de plată și comunicarea somației, dacă datoria nu este achitată, ANAF poate declanșa executarea silită. Primul pas este poprirea conturilor bancare, realizată electronic prin sistemul e-Popriri.

Sistemul transmite automat instituțiilor bancare solicitarea de blocare a sumelor datorate. Băncile au obligația de a reține banii din conturi și de a-i transfera către Trezorerie, în limita sumei înscrise în titlul executoriu.

Poprirea se poate aplica pe:

• conturile bancare personale sau ale firmei;

• veniturile din salarii și pensii (în limita a 1/3 din venit, conform Codului de procedură civilă);

• sume datorate de terți (de exemplu, chirii neîncasate sau creanțe comerciale).

Se poate pune poprire pe bunuri, mașină sau locuință?

Răspunsul scurt este că da. Însă, acest lucru se întâmplă doar în situațiile în care sumele datorate sunt mari și nu pot fi recuperate altfel. După epuizarea popririlor pe conturi și venituri, ANAF poate dispune sechestru asupra bunurilor mobile și imobile.

În practică, acest pas se aplică mai ales firmelor sau persoanelor cu datorii foarte mari. Bunurile se pot valorifica prin licitație publică, dar procedura este mult mai lentă decât poprirea.

În cazul locuinței, Codul de procedură fiscală interzice executarea silită a imobilului în care contribuabilul își are domiciliul dacă valoarea datoriei este mai mică de 20.000 de lei, excepție făcând situațiile de fraudă fiscală.

Ce poți face dacă afli prea târziu

Dacă ai primit o somație sau o poprire, ai dreptul să formulezi contestație la executare în termen de 15 zile de la comunicare.

În practică, contestația se depune la instanța de contencios administrativ și poate suspenda temporar executarea doar dacă este însoțită de o cerere de suspendare și o cauțiune (de obicei 10% din suma contestată).

De asemenea, poți solicita reeșalonarea datoriei, o măsură care oprește temporar executarea silită. Pentru datorii mai mici, există și varianta plății în rate, aprobată direct de administrația fiscală locală.