Datoria publică a depășit 60%. Nazare: Nu înseamnă criză; ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a publicat o analiză după încheierea reuniunii ECOFIN de la Bruxelles, în care abordează situația datoriei publice a României. Oficialul a explicat ce înseamnă depășirea pragului de 60% din PIB și a susținut că nu este vorba despre o criză, ci despre efectul unor deficite bugetare acumulate în ultimii ani. Declarațiile au fost făcute la finalul întâlnirii europene, în contextul dezbaterilor interne privind evoluția finanțelor publice.

Alexandru Nazare afirmă că depășirea pragului de 60% din PIB reflectă acumulări bugetare din anii anteriori

În analiza publicată după reuniunea ECOFIN, Alexandru Nazare a arătat că discuțiile recente privind creșterea datoriei publice peste 60% din PIB trebuie înțelese în contextul evoluțiilor bugetare din ultimii ani, nu ca efect al unei decizii punctuale.

Ministrul a precizat că depășirea acestui prag nu echivalează cu declanșarea unei crize financiare, ci reprezintă consecința directă a unor dezechilibre persistente între venituri și cheltuieli.

„Astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză – înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferența s-a finanțat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună”, a explicat Alexandru Nazare.

Oficialul a subliniat că nivelul actual al datoriei este rezultatul unor deficite mari înregistrate în anii precedenți, cu un vârf în 2024.

„Datoria nu crește peste noapte și nu apare dintr-o singură decizie. Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creştere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creșteri permanente de cheltuieli, amânând corecții necesare de teama consecințelor electorale”, a detaliat ministrul Finanțelor.

Ministrul susține că evitarea retrogradării la „junk” a fost prioritatea Guvernului

În același context, Alexandru Nazare a arătat că una dintre principalele mize ale actualului Executiv a fost oprirea deteriorării accelerate a indicatorilor bugetari și evitarea unei retrogradări a ratingului de țară.

Potrivit acestuia, în vara anului trecut exista un risc real ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, ceea ce ar fi însemnat costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiuni suplimentare asupra economiei.

„Actualul Guvern a avut ca prim obiectiv oprirea acestei dinamici și restabilirea ordinii bugetare. În vara anului trecut, riscul retrogradării la „junk” era real. O astfel de retrogradare ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat și, implicit, presiune suplimentară asupra economie. Evitarea acelui scenariu a fost esențială – am încheiat anul cu ratingul de țară reconfirmat, cu plăți la zi şi cu investiții record”, a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul a adăugat că, în 2025, deficitul bugetar a fost redus semnificativ, iar ajustarea fiscală a fost readusă pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. El a precizat că, prin rectificarea bugetară, au fost alocate sumele necesare pentru acoperirea costurilor legate de datoria publică, care nu fuseseră prevăzute integral în bugetul anterior.

„În 2025 am redus semnificativ deficitul și am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totul în condițiile în care am asigurat prin rectificare bugetară şi sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică – acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă și transparentă a finanțelor publice. Corecția este însă în curs, încă, și trebuie continuată cu consecvență”, a transmis ministrul.

Stabilitatea și disciplina bugetară, condiții pentru menținerea ratingului de investiții

Alexandru Nazare a insistat asupra faptului că depășirea pragului de 60% din PIB este efectul acumulărilor din trecut și că accentul trebuie pus pe măsurile viitoare de consolidare fiscală.

El a arătat că este esențial controlul cheltuielilor curente, menținerea disciplinei bugetare și stimularea creșterii economice pentru a stabiliza nivelul datoriei.

„Depășirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni. Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menținerea disciplinei bugetare și consolidarea creșterii economice”, a subliniat Alexandru Nazare.

Ministrul a atras atenția și asupra poziției agențiilor de rating, care condiționează menținerea calificativului de investiții de stabilitate și predictibilitate.

„Toate agențiile de rating au subliniat în mod repetat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru menținerea calificativului de investiții al României. Instabilitatea și mesajele alarmiste pot avea efecte directe asupra costurilor de finanțare și asupra încrederii investitorilor”, a transmis oficialul.

În finalul analizei sale, Alexandru Nazare a făcut apel la responsabilitate în dezbaterea publică privind finanțele statului.

„De aceea, dezbaterea publică are nevoie de responsabilitate și de fapte, pentru că avem cu toții o miză reală: stabilitatea financiară a României pe termen lung. Adevăratul patriotism înseamnă să îți pese in primul rând de România, nu de câștiguri politice trecătoare, fără fond”, a concluzionat ministrul Finanțelor.