Datoria externă a României a crescut cu 22 de miliarde de euro. Creșterea afectează balanța plăților și investițiile

Datoria externă a României a înregistrat o creștere semnificativă în primele zece luni ale anului 2025, ajungând la peste 225 de miliarde de euro. Evoluția este importantă pentru economia națională, deoarece influențează gradul de finanțare externă, costurile cu serviciul datoriei și stabilitatea balanței de plăți. Datele, publicate luni de Banca Națională a României (BNR), oferă o imagine detaliată asupra structurii și riscurilor asociate.

Datoria externă a României a înregistrat o creștere semnificativă

Datoria externă a României a crescut cu 22 de miliarde de euro în intervalul ianuarie – octombrie 2025, depășind pragul de 225 de miliarde de euro. Această creștere reflectă atât împrumuturile pe termen lung contractate de stat și sectorul privat, cât și evoluțiile contului curent.

Pe termen lung, datoria externă a ajuns la peste 177 de miliarde de euro la 31 octombrie 2025, reprezentând 78,7% din totalul datoriei externe. Aceasta marchează o creștere de 13,6% comparativ cu nivelul de la finalul anului 2024.

În paralel, datoria externă pe termen scurt a urcat la aproape 48 de miliarde de euro, echivalentul a 21,3% din total, în creștere cu 1,7% față de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 17,1% în primele zece luni, comparativ cu 21,5% în anul precedent. Aceasta indică faptul că, deși datoria a crescut, presiunea asupra fluxurilor de plată nu s-a majorat proporțional.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a fost de 105,2% la 31 octombrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024, ceea ce arată că România deține suficiente rezerve pentru a-și acoperi obligațiile pe termen scurt.

Creșterea datoriei externe este influențată de evoluția contului curent al balanței de plăți

Creșterea datoriei externe este influențată de evoluția contului curent al balanței de plăți, care a înregistrat un deficit de 24 de miliarde de euro în primele zece luni ale anului, peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2024. Acest deficit evidențiază presiunea asupra finanțării externe a economiei.

În detaliu, balanța bunurilor a înregistrat un deficit mai mare cu 51 milioane euro, în timp ce balanța serviciilor a consemnat un excedent mai mare cu 560 milioane euro. Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 807 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție negativă de 694 milioane euro.

Aceste date indică faptul că deficitul de cont curent este susținut în principal de creșterea importurilor și de plățile de venituri primare către nerezidenți, în timp ce serviciile contribuie pozitiv la echilibru.

Chiar dacă datoria externă crește, investițiile străine directe există

Pe fondul creșterii datoriei externe, România continuă să atragă investiții directe din partea nerezidenților. În primele zece luni ale anului, acestea au însumat 7,2 miliarde de euro, comparativ cu 5,6 miliarde euro în perioada similară din 2024.

Din totalul investițiilor directe, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au atins valoarea netă de 4,9 miliarde euro, iar creditele intragrup au însumat 2,2 miliarde euro. Aceste cifre reflectă interesul continuu al investitorilor pentru sectorul corporativ românesc și capacitatea companiilor de a atrage finanțare externă.

Potrivit datelor BNR:

„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 7,2 miliarde de euro, comparativ cu 5,6 miliarde de euro în perioada ianuarie – octombrie 2024, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,9 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,2 miliarde euro”.