Dacia avertizează că lipsa programului Rabla a dus la scăderea vânzărilor de mașini în T1 2026

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, și șeful Dacia România, Mihai Bordeanu, au explicat că Programul Rabla și finanțarea pentru baterii depind de aprobarea bugetului, iar întârzierea afectează proiecte și vânzările auto din România.

Programul Rabla și finanțarea pentru baterii depind de aprobarea bugetului de către Ministerul Finanțelor

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat pe scurt la TVR Info în ce stadiu este Programul Rabla. Ea a spus că au trimis un proiect de buget la Ministerul Finanțelor și acum așteaptă aprobarea. Doar după aceea vor putea începe noile programe de finanțare.

Buzoianu a mai spus că va exista și un program nou pentru baterii (stocare de energie), nu pentru panouri fotovoltaice. A explicat că au propus un buget care include atât Programul Rabla, cât și banii necesari pentru acest proiect cu baterii. Acum așteaptă răspunsul Ministerului Finanțelor ca să vadă ce sumă maximă poate fi alocată și să poată începe proiectele.

Ea a a atras atenția că întârzierea aprobării bugetului AFM afectează și proiecte deja începute. A spus că echipele tehnice sunt pregătite să discute oricând bugetul și speră ca aprobarea să nu mai dureze mult. Buzoianu a explicat că unele proiecte mutate de pe PNRR la AFM sunt deja în lucru, dar nu au mai primit bani de 6–7 luni din cauza lipsei bugetului aprobat. Ea a subliniat că aceste șantiere trebuie finanțate pentru a putea fi finalizate, deoarece sunt importante.

„Noi am trimis un draft de buget către Ministerul Finanțelor care cuprinde scenariul pe care noi l-am propus și un proiect pentru Rabla și banii necesari pentru un proiect lansat anul acesta pe zona de baterii. Deci nu fotovoltaice, baterii, stocare. Așteptăm să vedem un punct de vedere de la Ministerul Finanțelor ca să putem debloca, să vedem care este suma maximală pe care o poate aloca Ministerul Finanțelor și să putem începe aceste proiecte care sunt importante.

Noi avem toate echipele tehnice care sunt dispuse să meargă în orice zi să discute și ne-am arătat disponibilitatea să mergem să avem această discuție pe bugetul AFM. Eu sper să nu mai dureze foarte mult, nu de alta, dar de bugetul AFM sunt legate inclusiv proiectele de care vorbeam mai devreme, mutate de pe PNRR, pe AFM, care sunt șantiere deschise, care de șase – șapte luni de zile n-au mai putut să fie plătite, pentru că nu puteau să fie plătite până nu era aprobat bugetul AFM. Șantiere deschise pe care noi trebuie să le susținem cu banii necesari, ca să fie și finalizate proiectele. Avem nevoie de aceste proiecte”, a declarat Buzoianu.

Șeful Dacia avertizează că lipsa programului Rabla în 2026 a dus la scăderea vânzărilor la 4.983 de mașini în primul trimestru

Dacia a avertizat că lipsa programului Rabla în 2026 afectează serios piața auto din România. Șeful Dacia România, Mihai Bordeanu, a spus că această situație are un impact direct asupra comenzilor, pe lângă problemele politice și economice din țară.

El a explicat că Programul Rabla există de aproximativ 20 de ani și că, în mod normal, comenzile începeau încă din februarie. În 2026 însă, nu există astfel de comenzi, pentru că nu se știe dacă programul va mai fi lansat. Bordeanu a mai spus că Dacia este mai afectată decât alte mărci de lipsa acestui program, deoarece pentru mulți clienți Rabla este o modalitate prin care își permit să cumpere o mașină.

Conform datelor, vânzările Dacia au scăzut mult în primele luni din 2026 pe piața din România, inclusiv la fabrica de la Mioveni, care depinde destul de mult de clienții din țară. În primul trimestru din 2026, au fost înmatriculate doar 4.983 de mașini Dacia, mult mai puține decât în anii trecuți.

„Mai avem ceva ce știți cu toții foarte bine… programul Rabla. Programul Rabla există de 20 de ani. În trecut aveam comenzi în cadrul acestui program încă din februarie. Anul acesta nu avem. Pentru că anul acesta nu avem nicio idee dacă programul va mai fi lansat. Suntem mult mai afectați de lipsa programului Rabla decât orice altă marcă, deoarece acesta reprezintă o poartă de acces către mobilitate”, a punctat Bordeanu.