Cutremur în România astăzi, 10 mai 2026. S-a resimțit în mai multe orașe din țară
SURSA FOTO: Dreamstime/Curtremur România
Cutremur în România, 10 mai 2026. Un cutremur slab cu magnitudinea de 3,6 pe scara Richter a fost înregistrat în noaptea de 10 mai 2026, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, fiind resimțit în mai multe orașe din centrul și estul României, inclusiv Brașov, Ploiești și Buzău, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 130 de kilometri, specifică cutremurelor intermediare din Vrancea, fără a provoca pagube, dar confirmând activitatea tectonică intensă din cea mai activă zonă seismică a României.
Cutremur în România, 10 mai 2026. Seism slab în zona Vrancea resimțit în mai multe orașe
Cutremur în România, 10 mai 2026. Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 pe scara Richter a fost înregistrat în noaptea de duminică, 10 mai 2026, în zona seismică Vrancea, județul Buzău. Deși a fost încadrat ca un seism slab, acesta a fost perceput în mai multe localități din centrul și estul României, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul s-a produs la ora 01:50:36 (ora locală) și a avut o adâncime estimată de aproximativ 130 de kilometri. Această adâncime este specifică zonei Vrancea, cunoscută pentru cutremurele de tip intermediar, care se resimt pe arii extinse chiar și atunci când magnitudinea este redusă.
Conform specialiștilor, intensitatea cutremurului a fost de gradul I pe scara Mercalli, ceea ce înseamnă că efectele la suprafață au fost minime și, în general, observate doar în mod izolat.
Orașe în care a fost resimțit seismul
Epicentrul cutremurului a fost localizat în apropierea mai multor orașe importante din țară. Printre acestea se numără:
- Brașov (aprox. 51 km est)
- Sfântu Gheorghe (aprox. 54 km sud-est)
- Buzău (aprox. 60 km sud)
- Ploiești (aprox. 62 km nord)
- Focșani (aprox. 78 km sud)
- Târgoviște (aprox. 86 km nord-est)
Aceste distanțe explică modul în care mișcarea tectonică a fost percepută pe o arie extinsă, fără a produce însă pagube sau efecte semnificative.
Zona seismică Vrancea este considerată cea mai activă regiune tectonică din România, fiind responsabilă pentru majoritatea cutremurelor intermediare. Activitatea seismică de aici este monitorizată permanent de către INFP, întrucât poate genera mișcări resimțite pe suprafețe largi ale țării.
„În ziua de 10 Mai 2026, la ora 01:50:36 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.6, la adâncimea de 130.0 km.
Intensitate: ICutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 51km E de Brasov, 54km SE de Sfantu-Gheorghe, 60km S de Buzau, 62km N de Ploiesti, 78km S de Focsani, 86km NE de Targoviste”, a transmis INFP.

De ce apar cutremurele
Cutremurele sunt fenomene naturale produse de eliberarea bruscă de energie acumulată în interiorul scoarței terestre. Această energie se manifestă sub formă de unde seismice, care se propagă prin rocile Pământului și determină mișcarea solului la suprafață.
În geofizică și seismologie, cutremurele sunt studiate ca procese complexe legate de dinamica internă a planetei, în special de interacțiunea dintre plăcile tectonice.
| Categorie | Descriere | Mecanism principal | Efecte / rezultate |
|---|---|---|---|
| Mișcarea plăcilor tectonice (cauza principală) | Litosfera Pământului este formată din plăci rigide care se deplasează lent pe astenosferă (strat semi-topit). | Plăcile interacționează prin ciocnire (convergență), depărtare (divergență) sau alunecare laterală (falii transformante). | Se acumulează tensiuni mecanice la marginea plăcilor. Când rezistența rocilor este depășită, energia este eliberată brusc sub formă de cutremur. |
| Ruperea rocilor și eliberarea energiei seismice | Procesul prin care rocile din adâncime cedează în urma tensiunilor acumulate. | Ruptura are loc în hipocentru (focar seismic), de unde se propagă unde seismice către suprafață. | Mișcarea solului este resimțită la suprafață; intensitatea depinde de adâncime și magnitudine. Punctul de la suprafață se numește epicentru. |
| Activitatea vulcanică | Asociată zonelor cu vulcani activi și mișcarea magmei spre suprafață. | Magma exercită presiune asupra rocilor din jur, generând fracturi și vibrații. | Produce micro-cutremure, vibrații locale și seismitate asociată erupțiilor. De regulă, sunt cutremure de mică intensitate. |
| Cauze secundare (naturale și antropice) | Factori mai rari care pot declanșa mișcări ale solului. | Prăbușiri subterane, explozii miniere sau industriale, activități umane majore (exploatări, injecții de fluide). | Generază cutremure locale, de obicei slabe, detectabile de instrumente seismologice sensibile. |
Țările cele mai expuse la cutremure în lume și Europa
Expunerea unei țări la cutremure este evaluată de specialiști prin doi indicatori principali: frecvența evenimentelor seismice și potențialul de distrugere asociat acestora. Aceste două criterii depind direct de poziționarea geologică a fiecărei regiuni față de limitele plăcilor tectonice.
Cele mai afectate state din lume sunt concentrate în special de-a lungul așa-numitului Cerc de Foc al Pacificului, o zonă unde se produce aproximativ 90% din activitatea seismică globală.
| Țară | Regiune | Factori principali de risc seismic | Caracteristici geologice și efecte |
|---|---|---|---|
| Japonia | Asia | Intersecția mai multor plăci tectonice | Activitate seismică foarte frecventă; sistem avansat de monitorizare și avertizare |
| Indonezia | Asia | Zone multiple de subducție | Număr foarte mare de cutremure anuale; risc seismic ridicat pe întreg arhipelagul |
| China | Asia | Coliziunea plăcii Indiane cu placa Euroasiatică | Cutremure puternice, uneori cu impact major asupra populației |
| Filipine | Asia | Activitate tectonică și vulcanică intensă | Seisme frecvente și erupții vulcanice asociate |
| Iran | Asia | Sisteme de falii active | Cutremure recurente, unele cu efecte catastrofale |
| Turcia | Europa / Asia | Falia nord-anatoliană și alte falii active | Activitate seismică intensă, risc ridicat de cutremure majore |
| Chile | America de Sud | Zonă de subducție (plăcile Nazca și Sud-Americană) | Una dintre cele mai active regiuni seismice din lume; cutremur istoric de magnitudine 9,5 (1960) |
| Grecia | Europa | Interacțiunea plăcii Africane cu placa Eurasiatică | Cea mai mare activitate seismică din Europa |
| Italia | Europa | Structură tectonică complexă (Apenini) | Cutremure frecvente, adesea de suprafață și potențial distructive |
| România | Europa | Zona seismică Vrancea | Cutremure de adâncime intermediară, resimțite pe arii extinse |
Din punct de vedere seismic, există și state care sunt considerate relativ sigure, datorită poziționării lor geografice departe de marginile active ale plăcilor tectonice. În aceste regiuni, activitatea tectonică este redusă, ceea ce înseamnă că frecvența și intensitatea cutremurelor sunt semnificativ mai scăzute comparativ cu zonele instabile ale globului.
Un exemplu relevant îl reprezintă statele din Peninsula Arabică, unde riscul seismic este considerat scăzut. Printre acestea se numără Qatar și Arabia Saudită, țări situate în interiorul plăcii tectonice, departe de zonele de subducție sau de faliile majore active. Din acest motiv, aceste regiuni sunt mult mai puțin expuse la cutremure puternice, spre deosebire de zonele situate în Cercul de Foc al Pacificului sau în apropierea marilor sisteme de falii tectonice active.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





