Comunele din România care au ajuns mai bogate decât unele orașe. Raportul Guvernului arată diferențe uriașe între localități

Un raport realizat la nivelul Guvernului arată diferențe uriașe între localitățile din România și schimbă complet percepția clasică despre sat și oraș. Unele comune mici generează venituri pe locuitor mai mari decât multe municipii importante, în timp ce alte localități abia reușesc să strângă câteva sute de lei pe cap de locuitor din taxe și activități economice proprii.

Localități mici din România generează venituri pe locuitor mai mari decât multe municipii importante

Viața la sat este asociată de multe ori cu liniștea, aerul curat și costurile mai reduse, în timp ce orașele sunt percepute drept centre ale oportunităților și dezvoltării economice. Totuși, un raport realizat la nivelul Guvernului României arată că realitatea economică din teritoriu este mult mai complicată.

Potrivit Raportului privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, unele comune din România au ajuns să genereze venituri locale pe cap de locuitor comparabile sau chiar mai mari decât cele înregistrate în multe orașe și municipii.

Analiza scoate la iveală diferențe uriașe între localități și arată că dimensiunea unei comunități nu garantează automat prosperitatea economică.

Guvernul arată cum se măsoară, de fapt, puterea economică a unei localități

Raportul analizează veniturile generate local de fiecare unitate administrativ-teritorială. În acest indicator sunt incluse:

• impozitele pe proprietate;
• taxele locale;
• redevențele;
• chiriile;
• veniturile din servicii;
• amenzile;
• cota defalcată directă din impozitul pe venit.

Nu sunt luate în calcul fondurile europene, subvențiile de la bugetul de stat pentru investiții sau veniturile provenite din vânzarea de active.

Practic, indicatorul urmărește capacitatea unei comunități de a produce venituri din propria economie și din baza fiscală locală.

Comunele care au ajuns să depășească multe orașe

Una dintre concluziile importante ale raportului este că unele comune mici au o performanță economică remarcabilă raportată la numărul de locuitori.

Top localități cu cele mai mari venituri generate în comunitate

Localitate	Județ	Venituri pe locuitor
Frecăței	Brăila	13.632 lei
Sfântu Gheorghe	Tulcea	10.603 lei
Jucu	Cluj	10.224 lei
Ghimbav	Brașov	9.224 lei
Otopeni	Ilfov	8.955 lei

Comuna Frecăței este unul dintre cele mai spectaculoase exemple din raport, cu venituri locale de 13.632 lei pe locuitor.

Și Jucu apare printre cele mai dezvoltate comune, beneficiind de apropierea de zona metropolitană Cluj și de investițiile economice din regiune.

În cazul Otopeni, veniturile ridicate sunt susținute de apropierea de București, dezvoltarea rezidențială și activitatea economică din jurul aeroportului.

Localitățile periurbane au devenit adevărate motoare economice

Raportul evidențiază faptul că multe dintre localitățile cu venituri ridicate se află în apropierea marilor orașe. Aceste zone atrag investiții private, dezvoltări imobiliare, parcuri industriale și locuri de muncă mai bine plătite.

Ghimbav este unul dintre exemplele prezentate în analiză. Localitatea beneficiază de dezvoltarea industrială și de conectarea la zona urbană Brașov.

La fel, comunele și orașele din jurul marilor centre economice au început să acumuleze baze fiscale importante și să genereze venituri proprii consistente.

La polul opus: comune cu venituri extrem de mici

Raportul guvernamental arată însă și diferențe dramatice între anumite localități din România.

Localități cu cele mai mici venituri generate local

Localitate	Județ	Venituri pe locuitor
Bărbulești	Ialomița	150 lei
Slobozia Bradului	Vrancea	265 lei
Lipovu	Dolj	271 lei

Bărbulești este localitatea cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale veniturilor locale pe cap de locuitor dintre exemplele analizate.

Potrivit raportului, astfel de comunități depind puternic de transferurile de la bugetul de stat și au o capacitate redusă de a susține investiții sau servicii publice moderne din resurse proprii.

Diferențe uriașe și la impozitele pe proprietate

Raportul guvernamental evidențiază și decalajele existente în ceea ce privește veniturile obținute din impozitele pe proprietate.

Cele mai mari venituri din impozite pe proprietate

Localitate	Județ	Venituri pe locuitor
Cernavodă	Constanța	6.415 lei
Vulturu	Constanța	5.079 lei
Frecăței	Brăila	3.009 lei
Predeal	Brașov	2.334 lei

Cernavodă apare în raport cu cele mai mari venituri pe locuitor provenite din impozite pe proprietate.

În același timp, localități precum Predeal beneficiază de activitatea turistică și de valoarea ridicată a proprietăților.

Localități cu cele mai mici venituri din impozite pe proprietate

Localitate	Județ	Venituri pe locuitor
Bărbulești	Ialomița	70 lei
Slobozia Bradului	Vrancea	73 lei

Diferențele arată nu doar nivelul dezvoltării economice, ci și capacitatea administrațiilor locale de a colecta taxe și de a gestiona baza fiscală.

De ce unele comune au ajuns atât de bogate

Raportul explică faptul că veniturile ridicate pe cap de locuitor pot avea mai multe cauze.

În unele cazuri este vorba despre existența unor activități economice importante, parcuri industriale, operatori economici mari, infrastructură strategică sau dezvoltare turistică.

În alte situații, populația foarte redusă face ca veniturile generate de câteva surse importante să ridice puternic media pe locuitor.

Documentul subliniază că venitul per capita nu reflectă întotdeauna cât de bogați sunt locuitorii, ci mai ales dimensiunea bazei fiscale raportate la populația rezidentă.

Zonele cu cele mai bune rezultate economice

Potrivit raportului, localitățile cu cele mai bune performanțe sunt concentrate în special:

• în jurul marilor orașe;
• în vestul țării;
• în centrul României;
• în Dobrogea;
• în zonele urbane funcționale dezvoltate.

În schimb, multe dintre localitățile cu venituri reduse se află în Moldova, sudul Munteniei și anumite zone din Oltenia, unde baza economică este mai slabă și dependența de bugetul de stat rămâne ridicată.

Ce înseamnă aceste diferențe pentru administrațiile locale

Raportul arată că veniturile proprii oferă administrațiilor locale libertate mai mare de decizie și posibilitatea de a finanța proiecte de dezvoltare.

Primăriile care generează venituri importante pot susține investiții, pot cofinanța proiecte europene și pot dezvolta servicii publice moderne.

În schimb, localitățile care produc foarte puține venituri proprii depind de subvenții și de transferurile de la bugetul central, ceea ce limitează autonomia administrativă și capacitatea de planificare pe termen lung.

Potrivit documentului, la nivel național, ponderea veniturilor asupra cărora administrațiile locale au libertate de alocare rămâne sub 50%, ceea ce evidențiază dependența ridicată de finanțarea de la centru.