Curs valutar 13 mai. Euro scade ușor în raport cu leul. Dolarul și aurul continuă să crească

Moneda europeană a înregistrat miercuri o ușoară depreciere față de leu, potrivit cursului oficial publicat de Banca Națională a României. În schimb, dolarul american, francul elvețian și lira sterlină au continuat să se aprecieze, iar prețul aurului a urcat din nou.

Curs valutar. Euro a coborât la 5,2056 lei 

Conform cursului valutar oficial afișat de Banca Națională a României, un euro este cotat miercuri la 5,2056 lei.

Valoarea monedei europene este în scădere față de ședința precedentă, când euro era cotat la 5,2103 lei.

Tendința de depreciere vine după mai multe fluctuații importante înregistrate în ultimele zile pe piața valutară, pe fondul tensiunilor politice generate de moțiunea de cenzură și de căderea Guvernului Ilie Bolojan.

La începutul săptămânii, luni, euro fusese cotat la 5,2222 lei, ceea ce înseamnă că moneda europeană a pierdut treptat teren în raport cu leul în ultimele ședințe valutare.

Dolarul american continuă să se aprecieze

În timp ce euro a înregistrat o ușoară scădere, dolarul american și-a continuat aprecierea în raport cu moneda națională.

Potrivit cursului oficial, dolarul a ajuns miercuri la 4,4479 lei, peste nivelul de marți, când era cotat la 4,4352 lei.

Evoluția vine în contextul consolidării dolarului pe piețele internaționale și al fluctuațiilor generate de incertitudinile economice și geopolitice din ultimele săptămâni.

Francul elvețian și lira sterlină au crescut

Și alte valute importante au înregistrat creșteri față de leu în ședința de miercuri.

Francul elvețian a urcat la 5,6851 lei, în creștere cu 0,0048 lei comparativ cu valoarea anterioară.

Totodată, lira sterlină a avansat până la pragul de 6,0100 lei, după o apreciere de 0,0049 lei față de cursul precedent.

Aurul s-a scumpit din nou

Creșteri au fost înregistrate și pe piața metalelor prețioase. Gramul de aur a ajuns miercuri la 671,7109 lei, potrivit datelor oficiale publicate de Banca Națională a României.

Prețul aurului este mai mare cu 1,8510 lei față de valoarea raportată marți.

Evoluția vine în contextul în care investitorii continuă să se orienteze către active considerate sigure, pe fondul incertitudinilor economice și al tensiunilor de pe piețele internaționale.

Sergiu Neguț respinge teoriile conspirației privind cursul valutar

Președintele Romanian Business Leaders, Sergiu Neguț, a fost întrebat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre teoriile potrivit cărora deprecierea leului ar fi folosită pentru a influența electoratul.

„Există teoria că, de fapt, acum este un mod de a panica populația, de a arăta că, de fapt, trebuie să se dea un anumit vot. Că, de fapt, este o conspirație asta cu cursurile euro de undeva de la Banca Națională. Dincolo de asta, există și o explicație tehnică pentru ceea ce se întâmplă cu cursul leului în aceste zile?” a fost întrebat Sergiu Neguț.

Acesta a explicat că România funcționează pe baza unui curs de schimb liber, stabilit prin tranzacțiile dintre instituțiile bancare.

„România are un curs liber. Cursul acesta liber nu se negociază între cetățeni, se negociază între bănci. Băncile sunt, pe de o parte, entitățile care țin banii populației, pe de altă parte, entitățile care țin banii firmelor și care finanțează investițiile firmelor”, a declarat președintele RBL.

Percepția de risc influențează direct cursul valutar

Potrivit lui Sergiu Neguț, orice creștere a percepției de risc asupra României se reflectă imediat în cursul valutar.

„E evident că dacă, la un moment dat, percepția de risc asupra României crește, este evident că primul lucru care se ajustează și se ajustează dinamic, se ajustează în timp real, este cursul”, a explicat acesta.

Antreprenorul a atras atenția și asupra efectelor pe care inflația și instabilitatea economică le pot avea asupra monedei naționale.

„A, foarte interesant, e posibil să avem o inflație mai mare, e posibil ca, în condițiile astea, leul să devină mai slab față de valutele mai stabile la care se compară. În cazul nostru, euro, că leul este în zona de influență a euro”, a afirmat Sergiu Neguț.

Sergiu Neguț: „Există o presiune de hai să scăpăm de moneda asta mai proastă”

Președintele RBL a explicat că evoluțiile de pe piața valutară sunt generate de raportul dintre cerere și ofertă, în funcție de încrederea investitorilor și a pieței în moneda națională.

„Deci, este absolut evident, pentru că sunt niște tranzacții între bănci, la cât cumpăr, la cât vând, este absolut evident că există o presiune de hai să scăpăm de moneda asta mai proastă, să o vindem, mai mare decât hai să cumpărăm moneda asta puternică de care avem nevoie pentru o perioadă de instabilitate”, a declarat Sergiu Neguț.

Acesta a subliniat că astfel de reacții sunt specifice perioadelor de incertitudine economică și politică, când investitorii tind să se orienteze către valute considerate mai stabile.

Criza politică și moțiunea de cenzură au influențat evoluția leului

Întrebat dacă actuala criză politică și moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Ilie Bolojan au contribuit la deprecierea monedei naționale, Sergiu Neguț a confirmat existența unei legături directe.

Acesta a explicat că orice formă de instabilitate politică ar fi avut efecte similare asupra pieței valutare și a amintit fluctuațiile puternice ale euro din perioada alegerilor de anul trecut.

În opinia sa, piețele financiare reacționează rapid la schimbările de pe scena politică și la riscurile percepute de investitori.

Leul s-ar putea stabiliza, dar o revenire puternică este puțin probabilă

Referindu-se la evoluția viitoare a cursului valutar, președintele RBL a spus că stabilizarea leului este posibilă dacă actuala criză politică va fi rezolvată rapid și va exista o formulă clară de guvernare.

„La un leu mai stabil, da. La un leu mai puternic, adică o revalorizare a leului în raport cu euro, nu aș crede. Nu sunt vreun mare macro-economist, dar la modul cum funcționează piața, ce spun eu aici, este că anumite șocuri vin, sunt absorbite și rămân acolo”, a explicat Sergiu Neguț.

Acesta a subliniat că efectele unor perioade de instabilitate economică și politică pot continua să influențeze piața chiar și după calmarea situației politice.