Cum vede mediul de afaceri bugetul pe 2026. Cristian Erbașu: În construcții, situația e deja critică în anumite privințe

Adoptarea bugetului de stat pentru 2026 aduce un optimism moderat în mediul de afaceri, dar și numeroase semne de întrebare legate de execuția investițiilor și stabilitatea finanțărilor. Antreprenorii din construcții avertizează asupra întârzierilor la plată, lipsei de cash flow și scumpirii accelerate a materialelor, în special a bitumului, subliniind că efectele acestor evoluții se pot propaga rapid în întreaga economie.

Bugetul pe 2026, primit cu un optimism moderat de meciul de afaceri din România

Adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026, chiar dacă a venit cu o întârziere considerabilă față de termenele prevăzute de lege, a fost primită cu un optimism moderat de către mediul de afaceri. Reprezentanții sectorului construcțiilor consideră că bugetul pentru acest an transmite un semnal pozitiv pentru economie, însă rămân numeroase semne de întrebare legate de modul în care vor fi cheltuite fondurile și de stabilitatea finanțării proiectelor.

Parlamentarii au votat vineri, 20 martie, bugetul de stat pe anul viitor, construit pe o creștere economică estimată la 1% și pe un produs intern brut nominal de 2.045,2 miliarde de lei.

Veniturile totale ale bugetului sunt prognozate să crească de la 34,7% la 36% din PIB, în principal ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală și a așteptărilor privind o mai bună colectare a taxelor și contribuțiilor. Din totalul veniturilor, 31,1% din PIB este reprezentat de veniturile curente – fiscale, contribuții și alte încasări ale statului.

În termeni nominali, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde de lei în 2026, în timp ce veniturile curente ar urma să atingă 636,3 miliarde de lei. În paralel, cheltuielile cu dobânzile cresc semnificativ, cu circa 10,3 miliarde de lei față de anul precedent, ajungând la 60,8 miliarde de lei.

Volumul total al investițiilor publice este estimat la 164 miliarde de lei, cu aproape 25,8 miliarde mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, comparativ cu 7,2% în anul anterior. În opinia antreprenorilor din construcții, aceste cifre indică o orientare clară către susținerea dezvoltării infrastructurii, însă rămâne de văzut dacă planurile vor fi transpuse în practică.

Cristian Erbașu speră că birocrația nu va pune din nou frână cheltuielilor

Cristian Erbașu, unul dintre cei mai importanți antreprenori din sectorul construcțiilor, a apreciat că adoptarea bugetului, chiar și cu întârziere, transmite un semnal pozitiv economiei.

El a subliniat pentru Adevărul că temerile persistă în rândul constructorilor, în special din cauza întârzierilor la plată și a lipsei unor alocări clare pentru proiectele aflate deja în desfășurare. Potrivit acestuia, companiile din domeniu speră ca fondurile prevăzute în buget să ajungă mai rapid la nivelul autorităților locale, pentru a permite continuarea lucrărilor fără blocaje.

Antreprenorul a remarcat și dimensiunea consistentă a bugetului destinat investițiilor, considerând că aceasta reprezintă un element încurajator cel puțin la nivel teoretic.

Totuși, în evaluarea sa, întrebarea esențială rămâne dacă aceste sume vor fi cheltuite efectiv, în condițiile în care o parte semnificativă din an a trecut deja până la adoptarea documentului financiar. El a avertizat că birocrația ar putea diminua gradul de execuție și că adevărata provocare este transformarea sumelor alocate pe hârtie în proiecte concrete.

„Chiar dacă este târziu, foarte târziu, este totuși un semnal bun pentru economie. Există foarte multe temeri, în special în zona constructorilor, generate de întârzierile la plată și de lipsa unor alocări clare de bugete pentru proiectele în curs.

Sperăm ca, de acum înainte, aceste fonduri să ajungă cât mai rapid până la nivelul bugetelor locale”, a afirmat Cristian Erbașu.

În același timp, Cristian Erbașu a descris dificultățile cu care s-a confruntat sectorul construcțiilor în ultimul an, subliniind caracterul imprevizibil al finanțărilor. Deși investițiile au continuat, acestea nu au fost întotdeauna însoțite de alocarea la timp a fondurilor necesare.

Plățile importante efectuate la finalul anului trecut au mai atenuat presiunea, însă întârzierile anterioare au afectat capacitatea companiilor de a performa și de a-și planifica activitatea.

„Un alt aspect încurajator, cel puțin la nivel teoretic, este faptul că este prevăzut un buget destul de mare pentru investiții. Rămâne însă de văzut dacă acest buget va fi și cheltuit efectiv, mai ales că o parte semnificativă din an a trecut deja.

Există riscul ca birocrația să ducă la o diminuare a gradului de execuție, iar întrebarea reală este cât din acest buget va fi pus în operă”, spune afaceristul.

Companiile mici, în special, au probleme din cauza lipsei de cash flow

Erbașu a atras atenția că lipsa de cash flow a devenit o problemă structurală, mai ales pentru companiile mici și mijlocii, care nu dispun de resursele necesare pentru a susține lucrările în perioadele de întârziere a plăților.

Potrivit antreprenorului, doar firmele mari au reușit, în general, să gestioneze mai bine aceste situații, însă piața construcțiilor nu este formată exclusiv din proiecte de amploare, ci și din numeroase lucrări de dimensiuni reduse, dependente de finanțări constante.

„Este o perioadă destul de imprevizibilă. Deși investițiile sunt în derulare, nu au avut mereu alocate fondurile necesare. La finalul anului trecut s-au făcut plăți importante, însă întârzierile anterioare au afectat capacitatea companiilor de a performa.

Lipsa de cash flow face dificilă continuarea lucrărilor, mai ales pentru companiile mai mici. În general, doar companiile mari au reușit să gestioneze această situație, însă piața nu este formată doar din proiecte de anvergură, ci și din numeroase lucrări de dimensiuni reduse”, afirmă omul de afaceri.

Scumpirea bitumului și a carburanților riscă să se transmită în întreaga economie

Pe lângă incertitudinile legate de finanțare, constructorii sunt preocupați și de evoluția prețurilor la carburanți și la materialele de construcții, în contextul tensiunilor geopolitice și al volatilității pieței energetice. Cristian Erbașu a avertizat că autoritățile au la dispoziție instrumente pentru a limita creșterile de prețuri, amintind că în alte state au fost adoptate deja măsuri de intervenție.

Totuși, el a subliniat că nu este clar în ce măsură Guvernul este dispus să intervină în prezent.

Antreprenorul a explicat că, dacă prețurile carburanților vor continua să crească, efectele se vor propaga rapid în întreaga economie, influențând costurile de producție, transport și, implicit, prețurile finale pentru consumatori.

„În ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți, autoritățile au la dispoziție mai multe instrumente și am văzut că, în alte state, au fost deja adoptate măsuri pentru limitarea creșterilor.

Nu este clar însă în ce măsură Guvernul este dispus să intervină în acest moment. Cert este că, dacă prețul carburanților va continua să crească, efectele se vor propaga în întreaga economie”, explică afaceristul.

Situația este deja critică în cazul unor materiale esențiale pentru infrastructura rutieră.

Prețul bitumului a crescut cu aproximativ 30% sau chiar mai mult în doar câteva săptămâni, ceea ce creează presiuni majore asupra proiectelor de infrastructură, spune Cristian Erbașu. Având în vedere că o mare parte din investițiile publice din România vizează construcția și modernizarea drumurilor, această evoluție ar putea avea consecințe importante asupra costurilor și termenelor de execuție.

În plus, presiunea asupra companiilor din domeniu nu vine doar dinspre combustibili, ci și din creșterea generalizată a prețurilor la materialele de construcții. În acest context, bitumul a devenit unul dintre cele mai problematice elemente din punct de vedere al costurilor, iar evoluția sa este atent monitorizată de întreaga industrie.

„În sectorul construcțiilor, situația este deja critică în anumite privințe. De exemplu, prețul bitumului a crescut în doar câteva săptămâni cu aproximativ 30% sau chiar mai mult. Având în vedere că o mare parte din investițiile din România vizează infrastructura rutieră, acest lucru are un impact major. (…)

Pe lângă costurile cu combustibilul pentru utilaje, creșterea prețurilor la materiale de construcții devine un factor tot mai important. În acest moment, bitumul este unul dintre cele mai problematice elemente din punct de vedere al costurilor”, mai spune Cristian Erbașu.