Bugetul pe 2026. Deficit de 6,2% din PIB și investiții de 163 miliarde de lei. Banii din PNRR, în centrul bugetului

Parlamentul României a adoptat bugetul național, care prevede un deficit de 6,2% din PIB și investiții de 163,8 miliarde lei. Bugetul pe 2026 include reforme în administrație și pensii speciale și este susținut în proporție majoritară de fonduri europene.

Bugetul pe 2026. Guvernul Bolojan mizează pe un deficit bugetar de 6,2% din PIB și investiții de 163 miliarde de lei

Bugetul pe 2026 a fost adoptat de Parlament după aproape trei luni de la începutul anului, reflectând atât problemele fiscale ale României, cât și tensiunile persistente din cadrul coaliției. Legea bugetului de stat a fost aprobată vineri cu 319 voturi „pentru”, 104 voturi „împotrivă”, o abținere, în timp ce doi parlamentari nu au participat la vot. În aceeași ședință a fost adoptată și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că toate reformele realizate până acum, inclusiv reforma administrației, a pensiilor speciale și reducerea cheltuielilor din instituțiile publice, sunt reflectate în acest buget.

Analiza cifrelor care stau la baza bugetului pe 2026 arată că PIB-ul estimat de Guvern este de 2.045 miliarde lei pentru 2026, urmând să ajungă la 2.182 miliarde lei în 2027. Veniturile totale ale bugetului sunt proiectate să crească de la 34,7% la 36,0% din PIB, evoluție explicată de Ministerul Finanțelor prin măsuri de consolidare fiscală și prin îmbunătățirea colectării. Din acest total, 31,1% din PIB sunt reprezentate de venituri curente, adică venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului.

Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, iar veniturile curente la 636,3 miliarde lei. Diferența de aproximativ 100 miliarde lei între veniturile totale și veniturile curente se datorează contribuției semnificative a fondurilor europene și a altor venituri de capital, subliniind rolul esențial al finanțărilor europene în susținerea investițiilor publice și stimularea creșterii economice.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în 2025 la 17,5% din PIB în 2026, adică de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În paralel, contribuțiile de asigurări sociale urcă de la 10,9% la 11,1% din PIB, echivalentul a 208 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin efectele măsurilor adoptate de Guvern în anul precedent pentru implementarea angajamentelor din reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum și pentru a răspunde recomandărilor Comisiei Europene privind ajustarea fiscal-bugetară.

Când proiectul de buget a fost pus în transparență, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că ținta de deficit cash pentru 2026 este mai mică decât cea prognozată, situându-se în jurul valorii de 7,7% din PIB. Această reducere a deficitului a fost posibilă în urma renegocierilor PNRR cu Comisia Europeană, rezultate din „câștigarea încrederii” instituției.

„Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investițiile se ridică peste nivelul anului 2025 – cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei. Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiții pentru finanțare mai avantajoasă – toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români”, explica Nazare la începutul lunii martie.

Cheltuielile bugetului pe 2026

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei în 2025 la 60,8 miliarde lei. Această creștere reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel ridicat al ratelor dobânzilor pe piețele financiare, după cum precizează Ministerul Finanțelor. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru 2026 este construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB.

Cheltuielile de personal sunt prognozate să scadă ca pondere în PIB, de la 8,8% în 2025 la 8,2% în 2026, ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern pentru eficientizarea sectorului administrației publice. În același timp, cheltuielile pentru asistență socială se mențin la aproximativ 250 de miliarde de lei în termeni nominali, însă ca pondere în PIB acestea scad de la 13,1% în 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.

Un element important al cheltuielilor bugetare îl reprezintă pachetul de solidaritate, care a fost unul dintre punctele care au generat tensiuni în coaliție pe durata negocierilor. Pentru finanțarea acestui pachet, bugetul ICCJ a fost redus de la 4,9 miliarde de lei la 3,1 miliarde de lei, reflectând compromisurile necesare pentru adoptarea bugetului.

Investițiile în 2026 cresc la 163,8 miliarde lei

Volumul total al investițiilor pentru 2026 este estimat la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, comparativ cu 7,2% în anul precedent. Această creștere reflectă o strategie clară de susținere a dezvoltării economice prin investiții publice și proiecte strategice.

Cea mai mare parte a investițiilor este finanțată din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene înregistrează o creștere de peste 40% față de anul anterior, când se ridica la 78 miliarde lei, prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate accesa până în 2030 aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor sprijini atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a țării, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pe 2026, România având de atras încă peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026, trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în domenii precum energie, eficiență energetică și mobilitate urbană. Aceste acțiuni subliniază angajamentul statului de a folosi fondurile europene pentru a stimula dezvoltarea regională și modernizarea infrastructurii.