Cum scapă firmele de datorii și controale. Șeful ANAF: Concordatul, insolvența și plângerile penale le scot din zona de acțiune
ANAF. SURSA FOTO: Ilona Andrei / G4Media
Președintele ANAF, Adrian Nica, a explicat public, în cadrul unei conferințe de specialitate, de ce tot mai multe firme ajung să iasă din raza de acțiune a Fiscului. Creșterea concordatelor preventive, insolvențele și deschiderea dosarelor penale blochează controalele și recuperarea datoriilor.
Concordatul preventiv și insolvența, mecanisme care blochează intervenția ANAF
ANAF se confruntă, potrivit conducerii instituției, cu o schimbare semnificativă de comportament din partea firmelor cu probleme financiare, care aleg tot mai des proceduri ce limitează capacitatea Fiscului de a interveni. Președintele Autorității Naționale de Administrare Fiscală, Adrian Nica, a explicat că intrarea în concordat preventiv sau în insolvență, precum și apariția unor suspiciuni penale, îngreunează considerabil activitatea de control și recuperare a creanțelor bugetare.
Șeful ANAF a subliniat că fenomenul concordatului preventiv a cunoscut o creștere accelerată în ultima perioadă, cu aproximativ 50%, iar insolvențele se află, la rândul lor, pe un trend ascendent. În aceste condiții, multe firme devin inactive fiscal, iar instituția nu mai are pârghiile necesare pentru a interveni eficient.
O problemă suplimentară este legată de scopul inițial al concordatului preventiv, acela de a evita insolvența. În practică însă, potrivit lui Adrian Nica, rezultatul este diferit, toate aceste proceduri ajungând, în cele din urmă, să conducă exact la situația pe care ar fi trebuit să o prevină.
„ANAF nu s-a înființat ca să facă plângeri în instanță, cu atât mai puțin pe zona penală. Prin declanșarea litigiilor, ANAF pierde bani și timp”, a declarat Adrian Nica, la Conferinţa Anuală de Fiscalitate organizată de EY România.
Ce spune conducerea ANAF despre firmele aflate în concordat și dosarele penale
ANAF analizează în prezent măsuri administrative pentru a limita efectele acestui fenomen, iar una dintre ele vizează reducerea numărului contribuabililor declarați inactivi fiscal. Adrian Nica a anunțat că este în pregătire un ordin de ministru în acest sens, menit să clarifice și să restrângă această categorie de firme.
Președintele ANAF a făcut o afirmație care contrastează cu discursul practicienilor în insolvență, arătând că experiența instituției indică un rezultat previzibil pentru firmele care apelează la concordat preventiv. Potrivit acestuia, procedura nu reușește să își atingă scopul declarat de redresare financiară.
„Toate firmele care intră în concordat preventiv își cer insolvența sau sunt puse sub urmărire penală de către organele de urmărire penală”, a explicat Adrian Nica, subliniind că această realitate ridică semne de întrebare asupra modului în care este folosit instrumentul juridic.
Contextul este cu atât mai relevant cu cât concordatul preventiv este promovat drept o soluție de intervenție timpurie, care ar trebui să ofere firmelor șansa de a se reorganiza fără a ajunge în insolvență. Din perspectiva ANAF, însă, rezultatele concrete arată o cu totul altă evoluție.

Planurile ANAF privind controalele, digitalizarea și resursa umană
ANAF pregătește, în paralel, o serie de măsuri administrative și operaționale care vizează atât contribuabilii, cât și modul intern de funcționare al instituției. Adrian Nica a anunțat că în luna martie va fi prezentat un calendar clar al declarațiilor fiscale, iar eficiența Declarației 212 precompletate va depinde direct de calitatea și volumul informațiilor furnizate prin sistemul SAF-T.
În ceea ce privește activitatea de control, șeful ANAF a precizat că planurile vor fi centralizate și fundamentate pe o analiză de risc realizată la nivel național. Această evaluare nu va fi punctuală, ci sectorială, urmând să țină cont de specificul fiecărui domeniu de activitate. Analiza de risc centralizată ar trebui finalizată în câteva luni și va putea fi adaptată în funcție de particularitățile fiecărui sector economic.
Problema resursei umane rămâne una sensibilă pentru ANAF, în condițiile în care instituția funcționează cu personal insuficient, iar nivelul de salarizare nu reflectă întotdeauna volumul și complexitatea muncii depuse. Cu toate acestea, Adrian Nica a precizat că nu sunt avute în vedere noi angajări, urmând ca, începând cu luna viitoare, să fie demarat un proces de redistribuire a posturilor, inclusiv pentru întărirea Direcției de Mari Contribuabili.
Totodată, conducerea ANAF intenționează să aloce cel puțin două zile pe lună pentru pregătirea profesională a angajaților. Printr-o analiză detaliată a cauzelor care au generat litigii între ANAF și contribuabili, Adrian Nica mizează pe reducerea numărului de procese în instanță, considerate costisitoare și ineficiente din perspectiva recuperării prejudiciilor.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




