Guvernul a notificat Bruxelles-ul după decizia CCR privind pensiile magistraților, confirmă Dragoș Pîslaru
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că a notificat Comisia Europeană, atât informal, cât și printr-un e-mail transmis la nivel tehnic, cu privire la decizia Curții Constituționale referitoare la pensiile magistraților.
Potrivit acestuia, demersul vine în contextul respingerii contestației formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și are ca scop clarificarea situației jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul a precizat, într-o intervenție la Prima News, că decizia Curții reprezintă un moment așteptat de mult timp și că, în opinia sa, s-a făcut dreptate.
„S-a făcut dreptate şi este ceva aşteptat de mult timp pentru români. Deci, deja este un lucru foarte important”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Proceduri pentru justificarea întârzierii jalonului din PNRR
Dragoș Pîslaru a explicat că notificarea transmisă Comisiei Europene a inclus și detalii privind pașii procedurali următori. Potrivit ministrului, Ministerul Muncii urmează să finalizeze o nouă versiune a documentului de tip cover note, prin care autoritățile române probează îndeplinirea jalonului asumat. Acest document va fi încărcat în sistemul oficial de comunicare cu Comisia Europeană imediat după promulgarea legii.
„Am notificat astăzi, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic şi am anunţat ce vom face ca procedură şi anume, Ministerul Muncii va finaliza noua versiune de cover note.
Cover Note înseamnă documentul prin care probăm îndeplinirea jalonului, pe care îl vom încărca în sistemul de comunicare cu Comisia Europeană, deci oficial, imediat cum se promulgă legea. Ăsta este un prim demers”, a precizat Dragoș Pîslaru.
El a arătat că acesta este primul demers formal, la care se adaugă un al doilea: transmiterea unei scrisori prin care Guvernul va încerca să justifice faptul că întârzierile în îndeplinirea jalonului au fost determinate mai degrabă de aspecte procedurale decât de probleme de fond sau de conținut.
Ministrul a subliniat că această etapă este importantă pentru a susține, în fața Comisiei, argumentele privind îndeplinirea efectivă a reformei.
„(Al doilea demers va fi) o scrisoare prin care vom încerca să justificăm faptul că întârzierile au fost mai degrabă procedurale, nu pe fond, pe conţinut.
Acesta este un demers important pe care îl vom pregăti şi vedem cum anume putem după aceea discuta cu Comisia Europeană, cerându-le să se uite şi pe dovezile pe care le încărcăm.
Dar ca să fie foarte clar, una este că vom face toate diligenţele ca să putem într-adevăr aduce argumente pentru recuperarea banilor şi cealaltă este că avem în mod obiectiv o depăşire de termen, deci după 28 noiembrie”, explicat șeful MIPE.
Ministrul a anunțat, totodată, că va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru discuții directe cu reprezentanții Comisiei Europene. În opinia sa, dialogul cu instituția europeană nu trebuie privit ca o negociere „ca la piață”, ci ca o analiză tehnică și juridică a modului în care au fost respectate sau nu condițiile asumate prin PNRR.
El a explicat că Executivul european are ca argument legal faptul că termenul pentru promulgare nu a fost respectat, însă partea română va susține că obiectivul reformei a fost îndeplinit și că demersurile guvernamentale au fost realizate în timp util. În acest sens, autoritățile vor solicita Comisiei să analizeze dovezile care vor fi încărcate oficial în sistem.
Schimb de replici în coaliție după decizia CCR
În plan politic intern, ministrul Investițiilor i-a răspuns președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care afirmase că, după decizia CCR, responsabilitatea pentru a nu pierde fondurile europene din PNRR îi revine lui Dragoș Pîslaru.
Acesta a replicat că, în ceea ce privește PNRR, nu avea nevoie de îndemnuri pentru a-și începe activitatea, întrucât deja își îndeplinește atribuțiile și consideră că o face eficient. El a adăugat că, dacă ar fi fost necesare intervenții mai ferme, acestea ar fi trebuit realizate de guvernele anterioare, precum și de instituțiile implicate în procesul legislativ și constituțional, făcând referire la Consiliul Superior al Magistraturii și la Înalta Curte.
„În ceea ce înseamnă PNRR-ul, nu aveam neapărat nevoie să îmi zică cineva că trebuie să mă apuc de treabă.
Deja fac asta şi o fac bine şi dacă era vorba să facă cineva treabă, trebuiau să facă guvernele anterioare şi eventual să lucreze şi să-şi facă treaba judecătorii CCR şi să nu aibă treabă CSM şi ÎCCJ. Ca să fiu foarte clar cu acest subiect”, a fost replica acidă a lui Dragoș Pîslaru.
Mesajul ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare: Sunt 2 efecte pe termen mediu și lung pe care le luăm în considerare
Un punct de vedere a fost transmis și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a subliniat pe pagina sa de Facebook că reforma pensiilor speciale este constituțională și reprezintă un pas necesar pentru corectitudine și stabilitate bugetară.
Potrivit acestuia, decizia Curții nu are doar o dimensiune juridică, ci transmite un semnal de echitate așteptat de societate. El a apreciat că reforma contribuie la reașezarea economiei pe baze sustenabile, cu impact direct asupra deficitului bugetar și asupra capacității statului de a susține investițiile.
Ministrul Finanțelor a arătat că, în primele șapte luni ale actualului mandat, accentul a fost pus pe restabilirea unei relații corecte cu Comisia Europeană, pentru a putea negocia forma actuală a PNRR și pentru a evita punerea în pericol a fondurilor europene. El a menționat că, prin discuții intense, au fost salvate proiecte esențiale, precum Autostrada Moldovei, și a fost obținută o alocare importantă din Programul SAFE, care oferă României peste 16 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și a industriei de apărare.
Alexandru Nazare a subliniat că, fără decizia CCR, credibilitatea câștigată în relația cu partenerii europeni ar fi putut fi pusă din nou sub semnul întrebării. În evaluarea sa, există două efecte majore pe termen mediu și lung: reducerea poverii bugetare prin diminuarea cheltuielilor cu pensiile speciale și consolidarea credibilității externe a României.
El a explicat că diminuarea acestor cheltuieli poate crea spațiu fiscal pentru investiții în infrastructură, educație și sănătate, cu efecte directe asupra serviciilor publice și creșterii economice. În același timp, transmiterea unui semnal de consecvență în implementarea reformelor este esențială pentru menținerea unui cost redus al finanțării statului și pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv fără șocuri structurale.
„Reforma pensiilor este constituțională. Un pas necesar pentru corectitudine și stabilitate bugetară.
Decizia de astăzi privind reforma pensiilor speciale nu este doar una juridică, ci și un semnal de corectitudine așteptat de întreaga societate. Este piesa lipsă dintr-un puzzle al normalității. Prin reechilibrarea criteriilor de echitate și prin măsuri de sănătate economică, reașezăm economia României pe baze sustenabile, cu impact direct asupra deficitului bugetar și a capacității statului de a investi constant.
În primele 7 luni de la preluarea actualului mandat am pus accent pe restabilirea unei relații corecte cu Comisia Europeană, pentru a putea negocia cu credibilitate forma PNRR pe care o avem astăzi şi a evita punerea în pericol a fondurilor europene atât de necesare pentru relansare.
Prin discuții şi negocieri intense am reușit să salvăm finanțarea unor proiecte esențiale, precum Autostrada Moldovei, să obținem a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE, prin care România va avea la dispoziție peste 16 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și a industriei de apărare și să agreăm o traiectorie care să ne permită ieșirea din procedura de deficit excesiv fără a genera șocuri structurale. Toată această credibilitate putea fi trecută iar sub semnul întrebării fără decizia de azi a CCR.
Sunt 2 efecte pe termen mediu și lung pe care le luăm în considerare, odată cu decizia de azi:
Reducem povara bugetului. Diminuăm cheltuielile statului cu pensiile speciale, ceea ce poate crea spațiul fiscal-bugetar necesar pentru a direcționa, în timp, resursele acolo unde este cu adevărat nevoie — investiții, infrastructură, educație și sănătate — domenii unde efectele se pot traduce în servicii publice mai bune, locuri de muncă și creștere economică.
Credibilitate externă. Este încă un semnal pe care România îl transmite partenerilor internaționali: că are capacitatea să își ducă reformele la capăt, chiar dacă, în cazul acestei reforme, o facem cu întârziere. Acest interval ne poate costa însă 231 de milioane de euro din PNRR, ca urmare a neîndeplinirii calendarului asumat cu Comisia Europeană; corectarea situației crește însă șansele deblocării fondurilor europene și menținerii unui cost mai redus al finanțării statului.
Doar prin schimbări reale de structură și prin predictibilitate putem proteja viitorul economic al țării. Controlul cheltuielilor curente, atragerea fondurilor europene și consolidarea încrederii investitorilor și partenerilor europeni rămân priorități majore pentru acest an, cu efecte directe asupra stabilității economice și a nivelului de trai”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
