Creștere lentă a numărului de pensionari, confirmată de datele oficiale
Numărul de pensionari din România a înregistrat o ușoară creștere în luna ianuarie 2026, potrivit celor mai recente informații publicate de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în evidențele instituției figurau 4.583.267 de pensionari, care au primit, cumulat, pensii în valoare de 12,91 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,54 miliarde de euro.
Comparativ cu luna decembrie 2025, când autoritățile raportau 4.583.151 de beneficiari, numărul pensionarilor a crescut cu 116 persoane. Evoluția confirmă tendința de stagnare demografică și presiunea constantă asupra sistemului public de pensii, într-un context în care intrările și ieșirile din sistem sunt aproape echilibrate.
La nivel național, pensia medie plătită pensionarilor români a ajuns în ianuarie 2026 la 2.819 lei. Majorarea față de luna precedentă este de doar un leu, ceea ce subliniază caracterul simbolic al creșterii și lipsa unei îmbunătățiri reale a puterii de cumpărare pentru majoritatea pensionarilor.
Unde sunt înregistrați cei mai mulți pensionari și care sunt județele cu populație redusă
Distribuția pensionarilor pe județe arată diferențe semnificative, strâns legate de dimensiunea populației, de gradul de urbanizare și de istoricul economic al fiecărei zone. Bucureștiul rămâne, detașat, regiunea cu cei mai mulți pensionari din România, cu un total de 467.225 de persoane aflate în plată.
După Capitală, județele cu un număr ridicat de pensionari sunt cele care au funcționat, timp de decenii, ca centre industriale sau economice importante. Prahova numără 188.391 de pensionari, Clujul are 178.616 beneficiari de pensii, Timișul 152.185, iar Iașul 151.103 pensionari.
- București: 467.225 de pensionari;
- Timiș: 152.185 de pensionari;
- Prahova: 188.391 de pensionari;
- Cluj: 178.616 pensionari;
- Iași: 151.103 pensionari.
La polul opus se află județe cu populații mai mici sau cu o structură demografică diferită, unde numărul pensionarilor este semnificativ mai redus. Covasna înregistrează 44.398 de pensionari, Tulcea 45.016, Giurgiu 51.236, Ialomița 52.172, iar Sălaj 52.754 de persoane aflate în sistemul public de pensii.
- Covasna: 44.398 de pensionari;
- Tulcea: 45.016 pensionari;
- Giurgiu: 51.236 de pensionari;
- Ialomița: 52.172 de pensionari;
- Sălaj: 52.754 de pensionari.
Pensia medie diferă puternic de la un județ la altul
Diferențele dintre județe nu se reflectă doar în numărul de pensionari, ci și în nivelul pensiei medii, influențat direct de salariile istorice și de structura pieței muncii din fiecare zonă. Cele mai mari pensii medii se regăsesc în București, unde mai multe sectoare depășesc semnificativ media națională.
Sectorul 1 conduce clasamentul, cu o pensie medie de 4.122 de lei, urmat de Sectorul 6, cu 3.661 de lei, și Sectorul 2, cu 3.612 lei. În afara Capitalei, cea mai mare pensie medie este raportată în județul Hunedoara, unde pensionarii primesc, în medie, 3.503 lei, iar Brașovul urmează cu 3.328 de lei.
Cele mai mari pensii medii:
- București sector 1: 4.122 de lei;
- București sector 6: 3.661 de lei;
- București sector 2: 3.612 lei;
- Hunedoara: 3.503 lei (cea mai mare valoare din afara Capitalei);
- Brașov: 3.328 de lei.
În contrast, județele din estul și sudul țării continuă să înregistreze cele mai mici valori. Botoșani este județul cu cea mai mică pensie medie din România, de doar 2.233 de lei. Situații similare se regăsesc în Giurgiu, cu 2.281 de lei, Vaslui, cu 2.283 de lei, Vrancea, cu 2.272 de lei, și Satu Mare, unde pensia medie ajunge la 2.374 de lei.
Cele mai mici pensii medii:
- Botoșani: 2.233 de lei;
- Giurgiu: 2.281 de lei;
- Vaslui: 2.283 de lei;
- Vrancea: 2.272 de lei;
- Satu Mare: 2.374 de lei.
Aceste discrepanțe regionale evidențiază inegalitățile structurale din sistem și diferențele majore de venit cu care se confruntă pensionarii, în funcție de județul în care locuiesc.
