CSM, reacție după discuțiile de la Cotroceni privind pensiile magistraților: Rămânem raționali, n-am solicitat pensii mai mari decât veniturile

Consiliul Superior al Magistraturii transmite că întâlnirea cu președintele Nicușor Dan pe tema legii pensiilor de serviciu nu a dus la un acord comun. Reprezentanții CSM afirmă că au participat cu deschidere și că propunerile lor nu urmăresc pensii mai mari decât veniturile obținute în activitate.

Poziția CSM după discuțiile de la Cotroceni cu Nicușor Dan

CSM a transmis că discuțiile de la Palatul Cotroceni nu au dus la o soluție acceptată de toate părțile, deși delegația Consiliului a susținut că a participat cu disponibilitate pentru găsirea celor mai echilibrate variante.

Instituția a precizat că a propus ca reglementările aplicabile celorlalți beneficiari ai pensiilor de serviciu să fie extinse și pentru magistrați, deoarece pensiile acestora reprezintă o pondere redusă în total. CSM a subliniat că această formulă ar duce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net obținut în activitate.

„Discuţiile nu au condus la o soluţie agreată de toţi participanţii, cu toate că reprezentanţii Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluţiile optime care să asigure o abordare echilibrată şi care să corespundă exigenţelor subliniate constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, arată, joi, CSM, într-un comunicat de presă.

Reprezentanții Consiliului au insistat că nu au cerut ca viitoarea lege să permită pensii mai mari decât veniturile, amintind că instituția a criticat în trecut asemenea situații. Ei au spus că acest aspect a fost corectat deja prin Legea 282 din 2023. CSM a transmis și că opiniile apărute în ultima perioadă în spațiul public nu reflectă poziția sa oficială.

„Abordarea autorităţii judecătoreşti a fost şi rămâne raţională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situaţie pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri şi care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023”, au mai transmis reprezentanţii CSM.

Discuții despre Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională și rolul instituțiilor statului

Un alt punct discutat la Cotroceni a fost propunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind asumarea unui Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională.

CSM a menționat că toți reprezentanții sistemului judiciar au susținut acest document, pentru că ar stabili reguli privind respectarea independenței Justiției, comunicarea responsabilă și cooperarea instituțională.

Consiliul a transmis că acordul ar putea sprijini buna funcționare a instanțelor, asigurând condiții mai stabile pentru magistrații aflați în activitate.

„Toţi reprezentanţii sistemului judiciar au exprimat susţinerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiţiei în statul de drept şi încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relaţia cu autoritatea judecătorească şi cooperarea instituţională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistraţii aflaţi în activitate, dar şi pentru responsabilitate şi colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR. Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti”, se mai arată în comunicatul de presă.

Poziția CSM în legătură cu jalonul 215 din PNRR și evaluările Comisiei Europene

În privința jalonului din PNRR legat de pensiile magistraților, CSM a reiterat că îndeplinirea acestuia nu depinde de modificarea condițiilor de pensionare, invocând evaluările realizate de Comisia Europeană.

Instituția a amintit că modificările adoptate prin Legea 282 în 2023 au fost acceptate preliminar de Comisie în octombrie 2024.

Potrivit CSM, redeschiderea analizei asupra jalonului nu a vizat condițiile de pensionare, ci consecințele deciziei Curții Constituționale privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu.

„În acest sens, modificările substanţiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit. Aşa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condiţiile de pensionare a magistraţilor, ci de invalidarea de către Curtea Constituţională a soluţiei fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor”, mai arată reprezentanţii magistraţilor.

Măsurile propuse pentru stabilitatea sistemului judiciar și utilizarea resurselor existente

Consiliul a transmis că măsurile de stabilitate propuse în acordul menționat nu implică resurse suplimentare, ci doar o redistribuire transparentă a fondurilor deja prevăzute în schemele de personal.

Instituția a argumentat că aceste măsuri ar putea sprijini magistrații care lucrează cu volum ridicat de activitate și în condițiile în care posturile vacante rămân neocupate. CSM a adăugat că va continua să își îndeplinească rolul constituțional și să protejeze independența Justiției.

„Asemenea măsuri, susţinute şi anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluţie pentru eforturile deosebite pe care magistraţii le depun în activitate, în condiţiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete şi al imposibilităţii bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător. Consiliul înţelege pe deplin nevoia societăţii de echilibru şi, în acelaşi timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituţionale în a apăra garanţiile de independenţă ale justiţiei”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu reprezentanții Coaliției și ai sistemului judiciar pentru identificarea unei soluții legislative, după ce Curtea Constituțională a respins anterior varianta propusă de Guvern.

Înalta Curte propusese un acord care să limiteze folosirea Justiției în disputele politice și să clarifice public situația jalonului european. Documentul includea și propuneri privind un calendar realist pentru modificarea legislației și acordarea unei cote compensatorii magistraților care preiau sarcini suplimentare.

Președintele României a spus ulterior că dialogul este necesar și a menționat că atât societatea, cât și magistrații ar trebui să aibă o abordare mai moderată în spațiul public. El a reamintit că salariile din sistemul judiciar sunt semnificativ mai mari decât în alte domenii.