CJUE susține că judecătorii din România pot primi doar timp liber pentru orele suplimentare, nu bani
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că legea din România, care prevede că orele suplimentare se compensează doar cu timp liber și nu cu bani, este în regulă. Decizia a venit după ce un judecător din România a dat în judecată instituția unde lucra, cerând să fie plătit pentru orele suplimentare. El a spus că muncește mai mult pentru că instanța respectivă nu are suficient personal.
Totuși, CJUE a precizat în decizia sa că este responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să împartă munca între judecători în mod corect.
CJUE confirmă că legea românească privind compensarea orelor suplimentare nu încalcă independența judecătorilor
Un judecător din Galați a dat în judecată tribunalul unde lucrează, spunând că acolo lipsesc doi judecători și, din acest motiv, cei rămași au avut mai mult de muncă. El a cerut să fie plătit în plus pentru munca din anii 2019-2021, când instanța nu avea suficient personal.
Tribunalul București a respins cererea lui, spunând că legea prevede clar: orele suplimentare se compensează doar cu timp liber, nu cu bani. Judecătorul nu a fost mulțumit și a făcut apel la Curtea de Apel București. Aceasta a cerut ajutorul CJUE pentru a lămuri dacă o astfel de lege afectează independența judecătorilor.
CJUE a decis că nu este nicio problemă dacă legea românească spune că judecătorii pot primi doar timp liber pentru orele suplimentare, fără plată, atâta timp cât judecătorii pot folosi efectiv acel timp liber și salariul lor rămâne potrivit pentru importanța muncii pe care o fac. CJUE a mai spus că nivelul salariilor trebuie analizat în funcție de situația economică și financiară a țării respective și că se poate compara cu salariul mediu din țară. CJUE a explicat că munca suplimentară a judecătorilor trebuie evaluată în funcție de volumul real de muncă, nu doar de câte posturi vacante sunt.
CSM este cel care trebuie să stabilească cum se împarte munca între instanțe și câți judecători sunt necesari la fiecare. În final, CJUE a adăugat că, dacă un stat are probleme bugetare, poate decide să aplice măsuri de economie inclusiv judecătorilor, așa cum se întâmplă și cu alți funcționari publici.
ÎCCJ cere ca economiile din posturile vacante să fie direcționate către magistrații care duc greul în instanțe
La întâlnirea organizată de președintele Nicușor Dan despre pensiile magistraților, ÎCCJ a propus un „acord pentru Justiție”. Una dintre cererile magistraților este ca banii economisiți din salariile posturilor vacante să fie folosiți pentru a recompensa magistrații care muncesc efectiv și țin sistemul în funcțiune.
Magistrații spun că cei care rămân în activitate duc greul sistemului, având mult mai mult de muncă din cauza lipsei de personal. ÎCCJ susține că recunoașterea și recompensarea corectă a acestui efort este o obligație a statului, nu un privilegiu. Prin urmare, ÎCCJ cere:
- Recunoașterea publică a faptului că magistrații activi au o sarcină de muncă mult mai mare din cauza posturilor vacante, ceea ce afectează ritmul și calitatea actului de justiție și duce la epuizare profesională.
- Acordarea unei părți din economiile salariale rezultate din posturile neocupate, distribuite transparent către magistrații care asigură funcționarea instanțelor și parchetelor.
ÎCCJ reamintește că reformele din PNRR trebuie făcute prin dialog, profesionalism și respect reciproc între instituțiile statului, în interesul public și pentru a menține credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
