Cseke Attila despre reducerea de personal în administrația locală: O variantă temporară pentru 2026. În 2027 va fi obligatorie
SURSA FOTO: Facebook, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că primăriile și consiliile județene vor putea alege în 2026 între reducerea cheltuielilor de personal și restructurarea posturilor, însă din 2027 reducerea numărului de posturi va deveni obligatorie. Potrivit ministrului, dacă proiectul de lege intră în vigoare în februarie, termenul-limită pentru aplicarea măsurilor este 1 iunie 2026, iar nerespectarea acestora poate duce la sistarea unor alocări de la bugetul de stat.
Ce spune Cseke Attila despre proiectul care vizează administrațiile locale
Cseke Attila a explicat pentru Digi24 că pachetul legislativ privind cheltuielile de personal și structura de posturi din administrația locală se află din nou în procedură de transparență publică, după ce a fost analizat și discutat pe parcursul anului trecut. Ministrul a subliniat că documentul a fost ajustat în urma discuțiilor purtate în interiorul coaliției, iar Ministerul Dezvoltării este pregătit să îl susțină în etapa următoare.
Potrivit acestuia, urmează ca forma finală a proiectului să fie stabilită la nivel politic, înainte de a intra în procedura de avizare interministerială și de a ajunge pe agenda Guvernului. Cseke Attila a precizat că o decizie în acest sens depinde de acordul din coaliție, dar că ministerul pe care îl conduce are deja pregătirea tehnică necesară.
„Noi am pus în transparenţă din nou proiectul legislativ pe care l-am avut în transparenţă anul trecut, întreg anul. Sigur, este ajustat conform discuţilor pe care l-am avut de-a lungul timpului, în coaliţie. Din punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării, noi suntem pregătiţi de o perioadă bună de timp pentru acest proiect legislativ. Urmează ca, în coaliţie, să se definitiveze forma finală cu care vom intra în procedură de avizare interministerială şi în guvern, dacă va exista o decizie în acest sens în coaliţie”, a spus Cseke Attila.
În ceea ce privește calendarul de aplicare, ministrul a explicat că, în scenariul în care proiectul ar fi adoptat de Guvern în cursul lunii ianuarie și ar intra în vigoare în februarie, termenul-limită pentru aplicarea măsurilor ar fi 1 iunie 2026. Acest interval este considerat unul rezonabil, dar maxim, pentru ca autoritățile locale și centrale să ia deciziile necesare.
Cseke Attila: Impozitele locale sunt venituri ale autorităţilor locale
Un alt punct clarificat de Cseke Attila a vizat regimul impozitelor locale și relația acestora cu bugetul de stat. Ministrul a insistat asupra faptului că aceste venituri aparțin autorităților locale și nu pot fi transferate către bugetul central, nici în 2026 și nici în anii următori.
Cseke Attila a explicat că o astfel de măsură ar contraveni principiilor de bază ale finanțelor publice și nu se află pe agenda guvernamentală. El a respins explicit ideea potrivit căreia impozitele locale, indiferent de nivelul lor, ar putea fi preluate de Guvern.
„Impozitele locale sunt venituri ale autorităţilor locale. Nu se pune problema în 2026, şi cred că nici un an, pentru că este împotriva oricărui principiu de finanţe publice, ca impozitele locale, care sunt venituri locale, să fie luate la bugetul central”.
De asemenea, ministrul a precizat că nivelul impozitelor locale stabilit pentru 2026 nu va fi afectat de decizii guvernamentale ulterioare.
„Impozitul local crescut, diminuat, la valoarea din 2026, orice valoare ar fi, nu va fi luat de către guvern”.
În schimb, o discuție separată va avea loc în legătură cu cotele defalcate din TVA și din impozitul pe venit care revin autorităților locale, subiect ce va fi abordat în contextul legii bugetului de stat. Cseke Attila a menționat că inițiativa aparține Ministerului Finanțelor și că, până în prezent, nu au existat discuții detaliate pe acest segment.
„Nu cunosc o asemenea discuţie să fie avut loc. Discuţie despre cotele care vor reveni autorităţilor locale, cote din TVA şi din impozitul pe venit, este o altă discuţie care va avea loc legat de legea bugetului de stat. Şi aici nu pot să vă spun detalii în plus, pentru că în principal iniţiatorul legii bugetului de stat este Ministerul de Finanţe. Nu am avut încă discuţii exploratorii, pe acest segment. Sunt două paliere diferite, din punct de vedere al veniturilor unei autorităţi locale”, a mai spus ministrul.
În legătură cu posibilitatea ca unele primării să nu primească de la Guvern sumele care le revin din impozitul pe venit dacă nu reduc cheltuielile în acest an, Cseke Attila a declarat că nu a existat o astfel de discuție în cadrul Executivului și că nu poate confirma sau infirma un asemenea scenariu. Ministrul a precizat că, în prezent, atenția este concentrată pe promovarea pachetului legislativ.
Totodată, el a explicat că proiectul prevede obligația Guvernului de a interveni printr-o hotărâre pentru susținerea cheltuielilor salariale în cazul primăriilor care nu le pot acoperi din venituri proprii. Potrivit datelor de anul trecut, aproximativ un sfert dintre unitățile administrativ-teritoriale își pot susține integral cheltuielile de personal, în timp ce pentru restul va fi necesară o nouă formulă de salarizare, menită să asigure sustenabilitatea acestor cheltuieli.
Varianta reducerii cheltuielilor de personal este o variantă temporară pentru 2026
Referindu-se la aplicarea concretă a pachetului, Cseke Attila a explicat că anul 2026 va reprezenta o etapă de tranziție, în care unitățile administrativ-teritoriale vor putea alege între două variante. Una dintre acestea este reducerea cheltuielilor de personal, o soluție temporară, valabilă doar pentru acest an.
Ministrul a subliniat că, începând cu 2027, nu va mai exista această opțiune, iar reducerea numărului de posturi va deveni obligatorie pentru toate autoritățile locale. Această abordare are ca scop creșterea sustenabilității financiare a administrației publice locale.
„Varianta reducerii cheltuielilor de personal este o variantă temporară pentru 2026, care poate fi aleasă de către unităţile administrativ-teritoriale, dar şi pentru cei care are această variantă alternativă, care este temporară pentru 2026, în 2027 va fi obligatorie reducerea numărului de posturi”.
Cseke Attila a explicat că impactul reducerii de posturi va fi diferit de la o unitate administrativ-teritorială la alta. În multe cazuri, reducerea de 30% a numărului de posturi prevăzut în organigrame nu va însemna automat concedieri, deoarece există numeroase posturi vacante.
„Reducerea numărului de posturi la o serie de unităţi administrativ-teritoriale nu va genera reducerea numărului de posturi ocupate, pentru că acolo unde primarii, preşedinţii Consiliilor judeţene, au gestionat mai responsabil structura de personal, vom avea sute de UAT-uri unde reducerea de 30% din numărul de posturi nu va genera reducerea de posturi ocupate deloc. Se vor desfiinţa doar posturi vacante, pentru că acolo s-a gestionat responsabil şi organigrama nu este plină, nu sunt ocupate toate posturile”, a mai afirmat Cseke.
În schimb, acolo unde organigramele sunt ocupate integral sau aproape integral, reducerea va afecta și posturile ocupate. Ministrul a precizat că, la nivelul întregului sistem, acest lucru ar însemna o reducere de aproximativ 10% a posturilor ocupate din administrația locală.
„La cealaltă parte, unde organigrama este complet ocupată sau aproape ocupată, sigur, reducerea de 30% care generează pe întregul sistemul administraţiei locale o reducere de 10% posturi ocupate, va determina reducerea de posturi ocupate la UAT-urile respective”.
Cseke Attila a mai confirmat că estimarea actuală indică desființarea a aproximativ 13.000 de posturi din administrația locală până în iunie 2026, în cazul în care proiectul va intra în vigoare.
„Aceasta este estimarea făcută pe baza datelor disponibile anul trecut”.
În situația în care consiliile locale nu aprobă niciuna dintre variantele prevăzute de pachet, ministrul a avertizat că Direcțiile de Finanțe Publice Județene vor sista alocarea cotelor de la bugetul de stat.
„Eu pot să vă spun că, pe ceea ce suntem astăzi, în 14 ianuarie, dacă acest proiect va fi promovat în cursul lunii ianuarie, în Guvern şi aprobat de către Guvern şi se merge spre asumarea în Parlament şi în cursul lunii februarie ar intra în vigoare, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autorităţile locale şi centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reducere de cheltuieli de personal, este termenul final 1 iunie 2026. Deci, până atunci, toată lumea, dacă intră în vigoare această reglementare, va trebui să ia măsurile prevăzute în pachet”.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




