Criză în aviație și energie. Cea mai mare rafinărie din Europa produce la maximum kerosen, pe fondul riscului de penurie

Criza din Orientul Mijlociu începe să lovească puternic sectorul aviatic european. Cea mai mare rafinărie din Europa, operată de Shell, funcționează la capacitate maximă pentru a asigura producția de kerosen, pe fondul temerilor privind o posibilă penurie.

Rafinăria Pernis funcționează într-un regim de producție maximă 

Rafinăria Pernis din Rotterdam, cea mai mare din Europa, a trecut la un regim de producție maximă pentru a acoperi cererea tot mai mare de kerosen.

„Este foarte clar că fiecare rafinărie din Europa produce la maximum combustibil pentru avioane”, a declarat Frans Everts, șeful diviziei olandeze a Shell.

Cu o capacitate de aproximativ 400.000 de barili de țiței procesați zilnic, Pernis joacă un rol esențial în alimentarea piețelor din Germania, Marea Britanie și alte state europene. Rafinăria este conectată și la complexul chimic Moerdijk, aflat în proces de modernizare.

Criza a fost amplificată de blocajele din Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care tranzita aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global. Închiderea aproape completă a acestei rute a blocat milioane de barili de țiței încă din februarie.

În aceste condiții, companiile energetice sunt forțate să caute surse alternative de aprovizionare.

„Ne uităm la surse diferite, iar piaţa, desigur, trebuie să se reorienteze complet. Avem o prezenţă globală şi, prin urmare, şi capacitatea de a identifica oportunităţi”, a precizat Everts.

Companiile aeriene reduc zborurile și își ajustează planurile

Efectele se resimt deja în aviație. KLM a anunțat reducerea numărului de zboruri operate de pe Aeroportul Schiphol din Amsterdam, direct dependent de aprovizionarea rafinăriei Pernis.

În paralel, Lufthansa a decis să elimine o parte din cursele programate pentru sezonul de vară, în încercarea de a reduce consumul de combustibil. Compania ar urma să anuleze aproximativ 20.000 de zboruri pe distanțe scurte până în luna octombrie.

Scumpiri la biletele de avion

Criza se reflectă deja în costurile suportate de pasageri. Potrivit analizelor din industrie, zborurile din interiorul Europei s-au scumpit, în medie, cu aproximativ 29 de euro, în timp ce cursele intercontinentale au înregistrat creșteri de până la 80–130 de euro.

De exemplu, un zbor între Barcelona și Berlin poate costa cu circa 26 de euro mai mult per pasager, iar o cursă între Paris și New York a crescut cu peste 120 de euro.

Kerosenul reprezintă între 20% și 35% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar dublarea cotațiilor la combustibil este transferată inevitabil în prețul biletelor.

Hedgingul oferă protecție temporară

Unele companii aeriene reușesc să limiteze impactul pe termen scurt prin contracte de tip hedging. Lufthansa are acoperit aproximativ 77% din necesarul de combustibil pentru restul anului la prețuri anterioare crizei, iar Ryanair și-a securizat circa 80% din costuri până în primăvara anului viitor.

Cu toate acestea, această protecție este limitată în timp și nu rezolvă problema de fond: disponibilitatea combustibilului.

Risc real de penurie în Europa

Experții avertizează că Europa s-ar putea confrunta cu o lipsă de kerosen chiar din perioada următoare. Regatul Unit este considerat cel mai vulnerabil, deoarece depinde în proporție de aproximativ 25% de importurile din Kuweit.

Pe fondul incertitudinilor, companiile aeriene avertizează că, dacă conflictul continuă, costurile mai mari vor fi transferate integral către pasageri.

În acest context, operatorii aerieni cer amânarea unor politici de mediu impuse de Uniunea Europeană, inclusiv termenul din 2030 privind utilizarea obligatorie a combustibililor sustenabili în aviație.

Efecte în lanț în economie

Criza energetică nu afectează doar aviația. Companii din multiple sectoare — de la industrie la bunuri de consum — raportează creșteri ale costurilor și probleme în lanțurile de aprovizionare.

Volatilitatea prețurilor la energie pune presiune pe marjele de profit și reduce încrederea consumatorilor, ceea ce poate încetini economia globală.

Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu va fi decisivă pentru piața energetică globală. Dacă blocajele persistă, Europa riscă să se confrunte nu doar cu prețuri mai mari, ci și cu probleme reale de aprovizionare, ceea ce ar putea duce la măsuri drastice în sectorul transporturilor și nu numai.