UPDATE, ora 14:00 CSAT a aprobat dislocarea de echipament şi forţe americane în România
Președintele Nicușor Dan a anunțat că, în ședința CSAT, s-a decis aprobarea aducerii temporare în România a unor echipamente și forțe militare ale Statelor Unite ale Americii. El a explicat că aceste echipamente sunt defensive și au rolul de a crește securitatea României.
Președintele a spus că unul dintre subiectele discutate în ședință a fost trimiterea temporară în România a unor echipamente și militari americani. Potrivit lui, este vorba despre avioane de realimentare în aer, dar și despre echipamente de monitorizare și de comunicații prin satelit. El a precizat că aceste echipamente de comunicații sunt legate de sistemul de apărare de la baza militară Deveselu.
Dan a subliniat că aceste echipamente sunt defensive și nu au armament propriu. În termeni tehnici, ele sunt considerate echipamente „non-cinetice”, adică nu sunt folosite pentru atac. El a explicat că aceste echipamente și forțe militare vor putea fi aduse în România doar dacă Parlamentul României își dă acordul. Dacă votul va fi favorabil, desfășurarea lor se va face în baza acordului de parteneriat dintre România și SUA. Președintele a adăugat că este o colaborare similară cu cea pe care și alte țări din NATO o au în această perioadă cu Statele Unite.
El a spus că, după ședința CSAT, a trimis o scrisoare Parlamentului pentru a cere aprobarea, iar subiectul urma să fie discutat într-o ședință în cursul după-amiezii. Președintele a transmis că aceste echipamente vor crește securitatea României și a dat asigurări că oamenii nu trebuie să se îngrijoreze deoarece țara este sigură și chiar mai bine protejată în această situație.
„Punctul al treilea al discuţiei de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente şi forţe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spaţiul public, a unor echipamente de monitorizare şi a unor echipamente de comunicaţii satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.
Subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. În măsura în care Parlamentul aprobă în şedinţa care urmează să aibă loc azi, ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România şi Statele Unite şi este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte ţări NATO o fac.
Pentru ca aceste echipamente şi aceste forţe militare să ajungă în România, este nevoie de votul Parlamentului. Deci, în urma şedinţei CSAT am trimis o scrisoare Parlamentului şi o să avem o dezbatere în Parlament după-amiază. E vorba de nişte echipamente care sporesc securitatea României. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Ţara lor este o ţară sigură, ba chiar mai sigură”, a transmis şeful statului.
UPDATE, ora 11:15 Parlamentul a fost convocat de urgență, după ședința CSAT
Președintele Nicușor Dan a convocat ședința CSAT, în cadrul căreia se discută solicitarea Statele Unite ale Americii de a folosi baza militară de la Mihail Kogălniceanu pentru lansarea de avioane către Orientul Mijlociu. Imediat după această ședință, va fi convocat și Parlamentul în regim de urgență, pentru a dezbate același subiect.
Conform unor surse politice, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului va avea loc miercuri și va trebui să aprobe accesul militar american la baza de la Mihail Kogălniceanu. Senatorii și deputații au fost instruiți încă de ieri să rămână în București și să fie pregătiți să participe la această ședință extraordinară.
România și Statele Unite ale Americii au semnat un „Acord de Acces” la baza militară de la Mihail Kogălniceanu în decembrie 2005, care a intrat în vigoare în iunie 2006.
CSAT se reunește la Palatul Cotroceni pentru a discuta situația din Orientul Mijlociu și scumpirea carburanților
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se întâlnește în această dimineață la Palatul Cotroceni. La ședință vor fi discutate mai multe subiecte importante pentru securitatea României.
Unul dintre ele este situația din Orientul Mijlociu și posibilitatea ca, pentru o perioadă scurtă de timp, unele echipamente sau forțe militare să fie aduse în România. În ultimele zile au apărut pe internet informații potrivit cărora la baza aeriană Mihail Kogălniceanu ar putea ajunge avioane și militari americani.
De asemenea, în cadrul întâlnirii se va discuta și despre efectele crizei de pe piața petrolului asupra României. Această situație a dus deja la creșterea prețurilor la carburanți la pompă.
Ursula von der Leyen spune că reducerea energiei nucleare în Uniunea Europeană a fost o greșeală strategică și anunță investiții în reactoare mici
Președintele Ursula von der Leyen a spus, cu o zi în urmă, că decizia Uniunii Europene de a reduce rolul energiei nucleare în producerea electricității a fost, în opinia ei, o greșeală strategică. Ea a explicat că Europa nu produce nici petrol, nici gaze în cantități suficiente, iar renunțarea la o sursă de energie stabilă, relativ ieftină și cu emisii reduse, nu a fost o alegere bună. Declarațiile au fost făcute la un eveniment despre energie nucleară organizat la Paris.
Ea a amintit că în 1990 Uniunea Europeană producea aproximativ o treime din electricitate din energie nucleară, însă în prezent această pondere a scăzut la aproximativ 15%.
În același discurs, von der Leyen a spus că Uniunea Europeană vrea să încurajeze dezvoltarea reactoarelor nucleare mici, pentru a reduce dependența Europei de combustibilii fosili importați. Ea a mai afirmat că la nivel mondial se observă o revenire a interesului pentru energia nucleară și că Europa vrea să facă parte din această tendință.
Președinta Comisiei Europene a anunțat și că Uniunea Europeană va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru a sprijini investițiile în reactoare nucleare modulare mici. Potrivit ei, banii vor veni din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, iar obiectivul este ca această tehnologie să fie folosită efectiv la începutul anilor 2030.
Von der Leyen a mai zis că scumpirea puternică a energiei, provocată de războiul din Orientul Mijlociu, a arătat cât de vulnerabilă este Europa deoarece depinde de importurile de combustibili fosili. Din acest motiv, ea a subliniat că este important ca Uniunea Europeană să crească producția de energie atât din surse regenerabile, cât și din energie nucleară.
Franța convoacă liderii G7 pentru a discuta războiul din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor energiei
Emmanuel Macron, președintele Franței, va avea miercuri o discuție cu liderii țărilor din G7. Convorbirea va fi despre războiul dintre SUA, Israel și Iran și despre efectele pe care acest conflict le are asupra prețurilor la energie.
Liderii G7 vor analiza mai ales cum influențează conflictul din Orientul Mijlociu piețele energetice din lume. După izbucnirea războiului, prețul petrolului a crescut brusc, iar statele încearcă să vadă ce măsuri pot lua pentru a limita efectele.
Marți, a avut loc și o întâlnire a miniștrilor Energiei din G7, însă aceștia nu au reușit să ajungă la o decizie privind folosirea rezervelor strategice de petrol pentru a reduce prețurile. Ei au cerut însă ajutorul International Energy Agency pentru a analiza situația pieței înainte de a lua o decizie finală.
Casa Albă spune că scumpirea petrolului și gazelor este temporară și că prețurile vor scădea după operațiunea SUA–Israel împotriva Iranului
Casa Albă a transmis, marți, că americanii ar urma să vadă destul de repede o scădere a prețurilor la petrol și gaze, după ce vor fi atinse obiectivele operațiunii militare comune desfășurate de United States și Israel împotriva Iran.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că administrația americană consideră că scumpirea recentă a petrolului și gazelor este doar temporară. Ea a explicat că, în opinia autorităților americane, această operațiune militară ar urma să ducă pe termen lung la scăderea prețurilor la combustibil.
Luni, prețul petrolului a urcat la peste 119 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din iunie 2022. Creșterea a fost alimentată și de reducerile de producție anunțate de Saudi Arabia și de alți producători, ceea ce a stârnit temeri privind posibile probleme în aprovizionarea globală cu petrol. Marți, prețul petrolului a scăzut din nou și a ajuns sub 90 de dolari pe baril.
Karoline Leavitt a mai zis că președintele Donald Trump și echipa sa responsabilă de domeniul energiei urmăresc atent evoluțiile de pe piață și discută în mod constant cu lideri din industria energetică.
