Criza carburanților se adâncește. Avertisment pentru Guvern: Plafonarea adaosului nu va reduce prețul la pompă
SURSA FOTO: Dreamstime - Carburanti
Prețurile carburanților continuă să urce în România, iar efectele se resimt în întreaga economie. Profesorul de economie Cristian Păun avertizează că măsurile analizate de Guvern pentru temperarea scumpirilor nu abordează cauza reală a crizei: lipsa de carburant pe piață. În opinia sa, plafonarea adaosului comercial „nu va reduce deloc prețul la pompă”, iar reducerea accizei are un efect temporar și punctual.
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu afectează rutele esențiale de transport al petrolului. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz și riscul extinderii acestora către Bab-el-Mandeb reduc cantitatea de petrol disponibilă la nivel global, ceea ce duce la creșteri rapide ale prețurilor.
Carburanții continuă să se scumpească în România
În Europa, inclusiv în România, carburanții au depășit pragul de 10 lei pe litru, iar scumpirile se propagă în lanț, de la transport la alimente și servicii.
„Această criză este generată de mai puțin carburant care ajunge pe piață și de mai mulți care licitează pentru acest carburant mai puțin. Măsurile ar trebui să nu încurce și mai tare oferta”, a explicat Cristian Păun la Digi24.
Cristian Păun explică că actualele creșteri de preț reflectă un dezechilibru între cerere și ofertă, nu speculă. Intervențiile statului asupra comercianților pot avea efecte inverse, iar limitarea adaosului comercial, care reprezintă doar 10-15% din prețul final, nu va avea impact semnificativ asupra prețului la pompă.
„Toate măsurile care îi vizează pe benzinari ni se vor întoarce în față. Guvernele nu produc petrol, iar problema rarității rămâne”, a mai spus Păun.
Costurile din lanțul de distribuție, care au crescut cu 20-25%, fac ca orice plafonare să fie neeficientă.
„Adaosul comercial este undeva la 10-15% din prețul final. Ceea ce vom obține prin această plafonare va fi praful de pe tobă. Nu va scădea absolut deloc prețul la pompă”, a spus profesorul de economie.
Reducerea accizei, deși poate tempera scumpirile, are un efect limitat și temporar
Reducerea accizei, deși poate tempera scumpirile, are un efect limitat și temporar. Acciza fiind fixă pe litru, creșterea prețului nu afectează suplimentar veniturile statului, în timp ce TVA-ul crește odată cu prețul.
„Îi considerăm pe benzinari că bagă profituri mari, dar în realitate adaosul este foarte mic din preț. Costurile de transport și distribuție au crescut cu 20-25%. Carburantul se transportă tot cu carburant. Nu poți să limitezi adaosul fără să ții cont de aceste costuri. Este un întreg haos. Nici măcar nu avem încă o medie consolidată a adaosului pe 2025. Situațiile financiare se finalizează abia spre finalul lui aprilie”, a explicat acesta.
Autoritățile ar putea lua în calcul și alte soluții fiscale, cum ar fi o cotă diferențiată de TVA pentru carburanți în caz de agravare a crizei.
„Acciza este fixă pe litru. Dacă prețul crește, statul nu mai câștigă suplimentar din această creștere. În schimb, TVA-ul crește odată cu prețul. Putem discuta inclusiv despre o cotă diferențiată de TVA pentru carburanți, dacă lucrurile se înrăutățesc”, a explicat acesta.
Pe termen lung, problema este mai profundă și ține de lipsa unei strategii coerente în energie și transport
Pe termen lung, problema este mai profundă și ține de lipsa unei strategii coerente în energie și transport. România nu a investit suficient în infrastructura pentru mașini electrice, transport public sau alternative de mobilitate, ceea ce crește vulnerabilitatea țării în fața crizelor de carburant. Țări precum Spania sunt mai bine pregătite, iar românilor nu li se oferă soluții reale în acest context.
„După 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina, ne-am culcat pe o ureche. Nu am electrificat transportul, nu am investit în infrastructura pentru mașini electrice și nu am dezvoltat transportul public. Nu avem trenuri regionale care să lege Bucureștiul de Ilfov, nu investim în piste de biciclete, nu oferim alternative reale oamenilor. O țară ca Spania este mai bine pregătită. Noi nu le oferim românilor soluții în acest context”, a subliniat specialistul.
Plafonarea adaosului comercial are impact redus, fiind mai mult un gest politic decât o măsură economică reală
O analiză a Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că plafonarea adaosului comercial are impact redus, fiind mai mult un gest politic decât o măsură economică reală. Chiar și aplicată strict, reducerea estimată ar fi de doar 0,05-0,15 lei pe litru, aproximativ 1-2% din prețul final. Creșterea prețurilor este determinată în principal de majorarea costurilor (circa 22%), accize (3,75%) și variația adaosului (2-4%).
„Nu rezolvă problema, ci o administrează mediatic. (…) Guvernul evită deliberat măsurile cu impact real, precum reducerea taxelor sau subvențiile, în favoarea unei intervenții fără costuri politice, dar și fără efecte economice semnificative”, este scris în analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă, semnată de Dumitru Chisăliță.
Analiza mai atrage atenția asupra modului de definire a adaosului comercial, bazat pe costuri contabile, care poate fi interpretat diferit și ajustat intern de companii fără a reduce prețul final pentru consumatori. În concluzie, plafonarea adaosului este un instrument de presiune, dar nu rezolvă criza reală a carburantului.

Reducerea taxelor și menținerea competiției reprezintă măsurile cu adevărat eficiente
Criza carburanților din România atrage atenția asupra soluțiilor eficiente pentru temperarea scumpirilor. Președintele Asociația Furnizorilor de Energie, Laurențiu Urluescu, susține că reducerea taxelor și menținerea competiției reprezintă măsurile cu adevărat eficiente, nu plafonarea sau controlul pieței.
În opinia sa, competiția este esențială în orice piață, fie că vorbim de energie sau de carburanți, deoarece reglează natural prețurile. Orice intervenție de tip plafonare sau control poate să nu aibă efectul dorit și poate chiar să agraveze problema.
„Cea mai importantă este competiţia. În orice piaţă, că vorbim de energie, că vorbim de orice, este competiţia, care rezolvă cel mai mult. Când intri în piaţă (n.red. cu măsuri de plafonare etc.) nu poate să iasă bine şi nu rezolvi problema. Deci, ca să rezolvi problema, îţi mai tai din apetit (n.red. ca stat), adică tai din ce încasezi din produsul final, respectiv accize, TVA şi aşa mai departe sau ai nişte ajutoare ţintite către cei care au nevoie sau către cei care, fără ajutor, ar duce la o propagare a inflaţiei. Ar trebui un ajutor pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili”, a spus Urluescu pentru Agerpres.
Urluescu recomandă reducerea accizelor, TVA-ului sau oferirea unor ajutoare țintite pentru consumatorii vulnerabili
Urluescu recomandă reducerea accizelor, TVA-ului sau oferirea unor ajutoare țintite pentru consumatorii vulnerabili, în locul unei măsuri generalizate pentru toată populația. Aceste intervenții ar putea preveni propagarea inflației fără a afecta întregul lanț de distribuție.
Președintele AFEER atrage atenția că ajutoarele oferite în domeniul gazelor naturale reprezintă, în fapt, un efort al companiilor producătoare de energie, nu al statului. Prin oferirea de gaz la prețuri sub piață, furnizorii adaugă marja și taxele reglementate, ceea ce duce la prețuri reduse, chiar sub plafonul de 0,31 lei pe litru.
Urluescu subliniază că ajutoarele trebuie direcționate strict către cei care au nevoie reală, deoarece aplicarea lor generalizată nu are sens economic și implică costuri inutile pentru companii. În concluzie, menținerea competiției și măsurile fiscale țintite sunt singurele soluții sustenabile pentru atenuarea impactului scumpirilor la carburanți și energie.
„Dacă ar fi pe energie electrică, la fel, ar trebui ajutaţi consumatorii vulnerabili, nu toată lumea. Pe zona de petrol, problema este la cel care livrează la consumator produsul final. Pe partea de gaze naturale, faptul că se asigură un gaz la un preţ sub preţul pieţei de la furnizor, automat face ca furnizorul, adăugând marja sa plus taxe, tarife reglementate, să ducă preţul destul de jos. Adică, ne aşteptăm să fie chiar sub plafonul de 0,31 de bani. Repet, toate ajutoarele trebuie date la cei care au, într-adevăr, nevoie. La toată lumea e frumos, poate e plăcut pentru unii, dar nu ştiu dacă are sens totuşi un efort în cazul acesta. Nu este un efort al statului, ci este un efort companiilor care dau gaz la un preţ mult sub preţul pieţei”, a mai spus preşedintele AFEER.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





