Cristian Socol: Pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări; creșterea TVA a fost greșită, trebuia impozitare progresivă

România nu vede încă efectele pozitive ale măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, în pofida creșterilor de taxe și a înghețării unor drepturi salariale. Economistul Cristian Socol atrage atenția că deficitul bugetar continuă să rămână ridicat, iar veniturile fiscale încetinesc, pe fondul scăderii consumului și al presiunilor economice externe și interne. Cu ce soluții vine specialistul?

Cristian Socol: Măsurile de corecție fiscal-bugetară nu produc efectele promise; deficitul rămâne ridicat, iar veniturile fiscale încetinesc

Economistul Cristian Socol a transmis, într-o analiză publică a execuției bugetare din luna septembrie, că România nu vede încă efectele pozitive ale pachetelor de ajustare fiscal-bugetară implementate în ultimele luni, în timp ce riscurile economice cresc.

Specialistul a subliniat că măsurile de creștere a taxelor și de înghețare a unor drepturi salariale afectează consumul și nu reușesc să genereze venituri suplimentare consistente la buget. Totodată, acesta a avertizat că deficitul rămâne ridicat, iar investițiile din fonduri naționale par vulnerabile la posibile tăieri până la finalul anului.

Deficit mai mare în termeni nominali

Cristian Socol a arătat că, în luna septembrie – prima lună în care se pot analiza efectele reale ale măsurilor de consolidare fiscală – deficitul bugetar a rămas ca pondere în PIB la un nivel similar cu anul trecut, însă este mai ridicat în termeni nominali cu 6,3 miliarde de lei.

Economistul a evidențiat că acest lucru se întâmplă „în ciuda” măsurilor de austeritate: înghețări de salarii și pensii, diminuări de sporuri, creșteri de TVA, accize și alte taxe inclusiv asupra unor categorii vulnerabile, precum mamele, veteranii de război și persoanele cu venituri mici.

Acesta a mai adăugat că deficitul lunar din septembrie a urcat la 16,1 miliarde lei, o deteriorare abruptă față de luna august, când valoarea fusese de 9,92 miliarde lei.

Veniturile fiscale încetinesc, consumul se reduce

Potrivit analizei, dinamica veniturilor fiscale în ansamblu este în scădere. Dacă la 8 luni creșterea anuală era de 11%, la 9 luni aceasta a coborât la +10,7%, semn că economia încetinește.

Mai important, Socol a indicat că veniturile din TVA – principala sursă fiscală legată de consum – au crescut sub nivelul inflației, ceea ce ar dovedi o scădere a bazei macroeconomice și o contracție a consumului intern.

Economistul a precizat că performanța veniturilor nefiscale a fost susținută artificial de plata impozitului pe profit de către BNR.

Cheltuieli publice: ajustări modeste și presiunea dobânzilor

La capitolul cheltuieli, Socol a menționat că:

• cheltuielile de personal s-au redus ca pondere în PIB, dar sunt mai mari nominal decât anul trecut cu 7,2 miliarde lei
  • cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 7,4%, sub inflație
  • cheltuielile cu dobânzile au crescut accelerat – +50% față de aceeași perioadă din 2024, un plus de 13,3 miliarde lei

Acesta a explicat că dobânzile sunt menținute ridicate din cauza șocurilor externe (războiul din Ucraina) și interne, menționând „salturile” din 2022 și 2024–2025, generate de incertitudinea politică și mesaje alarmiste despre riscuri privind plata salariilor și pensiilor, propagandă care, în opinia sa, „costă enorm”.

Investiții: dependență critică de fondurile europene

Analiza susține că investițiile finanțate de la buget sunt în stagnare și că doar fondurile europene reușesc să aducă un plus semnificativ, reprezentând 94% din creșterea totală a investițiilor.

Deși execuția la 9 luni arată o valoare de 82 miliarde lei, Socol a avertizat că raportul față de planificarea bugetară este problematic: doar 55% din nivelul prevăzut în buget și menținut la rectificare a fost realizat.

Economistul consideră evident că o tăiere de 15–20 miliarde lei din investițiile anuale va fi inevitabilă în ultimele luni ale anului.

Ce soluții propune Cristian Socol

Cristian Socol a afirmat că situația de ansamblu indică:

1. Motoarele creșterii economice sunt în pierdere de viteză
2. Măsurile de consolidare au un impact contracționist mai puternic decât efectele pozitive asupra veniturilor bugetare
3. Creșterile de taxe indirecte au fost o alegere economică și socială greșită, în timp ce impozitul progresiv ar fi fost o soluție optimă
4. Fără fonduri europene, investițiile publice ar fi stagnat complet
5. Bugetul se sprijină încă excesiv pe taxarea muncii, nu a capitalului
6. Deficitul persistă, în ciuda austerității și a creșterii fiscalității

În privința soluțiilor, Socol a propus:

• implementarea rapidă a unui program de relansare economică
• raționalizarea cheltuielilor printr-o reformă structurală profundă
• introducerea impozitării progresive
• criterii de performanță pentru ANAF, axate pe reducerea evaziunii fiscale și a arieratelor

Postarea integrală a lui Cristian Socol

„”Este bine, se văd rezultatele măsurilor de austeritate, de corecție”.

Haideți să vedem cât de bine stăm în luna septembrie – prima lună efectivă de analiză a eficienței pachetelor de corecție fiscal-bugetară.

1. Deficitul bugetar este relativ același ca pondere în PIB și cu 6,3 miliarde lei mai mult în sumă absolută. Deci cu salarii și pensii înghețate, tăieri de sporuri și indemnizații, cu TVA, accize și alte taxe mărite, inclusiv la mame, veterani de război și românii cei mai săraci – fără venituri și cu eliminarea facilităților fiscale, deficitul este mai mare în valoare nominală decât anul trecut
2. In septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei față de 9,92 miliarde lei în luna august.
3. Veniturile fiscale sunt în cădere, ele aveau o rată de creștere de 11% la 8 luni și o dinamică pozitivă de 10,7% la 9 luni, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut
4. Dinamica veniturilor din TVA este sub inflație, ceea ce demonstrează că baza macroeconomică la care se raportează a scăzut, consumul este în scădere
5. La Veniturile nefiscale a ajutat încasarea impozitului pe profit de la BNR
6. Cheltuielile de personal s-au redus ca pondere în PIB (6,7% din PIB față de 6,8% din PIB), deși sunt mai mari în valoare nominală cu 7,2 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut
7. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 7,4%, sub rata inflației
8. Cheltuielile cu dobânzile au explodat (plus 50%) la 9 luni 2025 față de anul trecut, plus 13,3 miliarde lei. Principalele cauze sunt legate de cele 2 ”salturi” la dobânzile la care România se împrumută (feb-martie 2022 efectele invaziei și ale războiul din Ucraina și dec 2024 -mai 2025 efectele anulării alegerilor prezidențiale și incertitudinea politică). Sunt ținute sus de contagiunea negativă a războiului din Ucraina și de declarațiile apocaliptice privind ”intrarea în incapacitate de plată”, ”nu mai sunt bani de pensii și salarii” – propagandă care ne costă enorm.
9. Cheltuielile de capital sunt mai mici cu 2,6 miliarde lei față de anul trecut
10. Cheltuielile cu investițiile sunt cu 7,7 miliarde lei mai mari și cu plus 0,08% din PIB mai mari ca anul trecut. Plusul vine în proporție de 94% din finanțarea din fonduri europene
11. Este evident că, în ciuda angajamentelor publice luate la rectificarea bugetară, o sumă de 15-20 miliarde lei se va tăia de la investiții în acest an. La 9 luni s-au raportat investiții în execuția bugetară de 82 miliarde lei, față de 150 miliarde lei prinse în buget și păstrate la rectificarea bugetară. Dacă la 9 luni ai execuție de doar 55% din investițiile totale prinse în buget și rectificare, cum vei mai face restul de 45% în ultimele 3 luni?
12. Deficitul bugetar primar (62,6 miliarde lei) este mai mic decât investițiile agregate, efectuate atât din buget cât mai ales din fonduri europene (82,6 miliarde lei)

Se observă că: 1. Motoarele creșterii economice sunt în cădere; 2. Pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structural mai mari la buget, efectul contracționist al măsurilor asupra economiei reale fiind mai puternic; 3. Creșterea TVA, accizelor etc a fost o alegere greșită dpdv economic și social (impozitul progresiv era o măsură optimă); 4. România are ”noroc” cu fondurile europene pentru investiții, altfel acestea cvasi stagnau nominal, erau mai mici real; 5. Bugetul ”stă” în continuare pe impozitele și taxele aplicate muncii, mai degrabă decât pe cele aplicate capitalului; 6 Cu toate măsurile de austeritate luate, cu toate creșterile de taxe și impozite, cu eliminarea facilităților fiscale și cu o cvasi stagnare a investițiilor făcute din buget, deficitul persistă ca pondere în PIB și este mai mare cu 6,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Soluții: 1. Implementarea rapidă a Programului de Relansare Economică propus de social democrați (și posibil updatat de celelalte partide din Coaliție); 2. Raționalizarea cheltuielilor publice printr-o reformă structurală, fundamentată cu cifre și impact, nu prin simple concedieri, pe baza flerului; 3. Implementarea impozitului progresiv și a progresivității taxării; 4. Criterii de performanță pentru ANAF – reducerea evaziunii fiscale și a arieratelor la bugetul de stat”, a scris Cristian Socol pe pagina sa de Facebook.