Cristian Diaconescu, semnal de alarmă privind securitatea la Marea Neagră și planul de extragere a gazului pe care-l are România
Fostul ministru de Externe și fost consilier prezidențial Cristian Diaconescu avertizează că o eventuală recunoaștere de facto a peninsulei Crimeea ca teritoriu aflat sub influența Federației Ruse ar putea avea implicații extrem de serioase pentru securitatea regională și pentru interesele economice ale României în Marea Neagră.
În opinia sa, o astfel de situație ar putea afecta inclusiv operațiunile de exploatare offshore, în condițiile în care delimitările maritime ar fi repuse în discuție.
Într-o intervenție la Digi24, Cristian Diaconescu a explicat că o recunoaștere de facto — chiar dacă nu ar fi una juridică în sens deplin — ar deschide posibilitatea reinterpretării întregii proceduri de delimitare a spațiilor maritime din Marea Neagră.
El a precizat că, în acest context, extragerea gazului natural din perimetrele românești ar putea întâmpina dificultăți semnificative, deoarece Rusia ar putea revendica influență sau control asupra unor zone de exploatare offshore.
„Dacă ar apărea, să spunem, o recunoaştere de facto – nu prea se înţelege ce înseamnă recunoaşterea e facto şi nu de jure – a apartenenţei Crimeei la Federaţia Rusă, practic ar putea fi pusă în discuţie şi întreaga procedură de delimitare a spaţiilor maritime în Marea Neagră.
Extragerea gazului din Marea Neagră ar putea fi o problemă”, a explicat fostul șef al diplomației de la București.
După un acord de pace, flota rusă ar reveni în Marea Neagră, la Sevastopol
Fostul ministru a mai arătat că nu este clară perspectiva Federației Ruse cu privire la activitățile economice desfășurate de România în regiune. El a făcut referire la tensiunile din ultimele zile, marcate de utilizarea dronelor și de evoluții militare care indică o situație volatilă.
În acest context, Cristian Diaconescu a subliniat că planurile României privind exploatarea resurselor energetice ar putea intra sub presiune.
Acesta a reamintit că, potrivit calendarului actual, platformele Neptun Deep și celelalte instalații de pe platoul continental ar urma să devină operaționale în 2027.
Cristian Diaconescu a menționat că, dacă resursele de hidrocarburi ar putea fi exploatate conform planului, România, alături de partenerii norvegieni, ar putea acoperi o mare parte din necesarul energetic european, ceea ce ar spori relevanța strategică a regiunii.
În același timp, el a atras atenția asupra unui posibil scenariu în care, odată instaurată o formă de „pace” în Marea Neagră, flota rusă ar reveni la Sevastopol și ar acționa fără restricții, fapt care ar limita capacitatea statelor riverane de a contesta acțiunile Moscovei.
Cristian Diaconescu a sugerat că această perspectivă ar putea crea riscuri suplimentare pentru securitatea energetică și pentru libertatea de operare în regiune.
„Vedem ce se întâmplă în aceste zile din punct de vedere convenţional, drone etc. Haideţi să ne amintim faptul că în 2027, sperăm, platformele Neptun Deep şi platformele continentale vor începe exploatarea.
Dacă hidrocarburile vor reuşi să fie folosite de noi, împreună cu norvegienii cred că acoperim cea mai mare parte a necesarului european. (…)
În condiţiile în care teoretic, fără niciun fel de altă nuanţare, discutăm de un tip de pace în Marea Neagră, deci flota rusă va reveni la Sevastopol, nimeni nu-i va putea ataca pentru că, nu-i aşa, există un anumit tip de acord reciproc, iar ei vor putea face ceea ce vor dori”, a mai spus Diaconescu în intervenția sa televizată.
