Cristian Diaconescu, despre un atac cu arma nucleară: Cine ar folosi-o primul, ar fi izolat instantaneu

Scenariul nuclear în Orientul Mijlociu este analizat în contextul escaladării tensiunilor din regiune, după avertismentele Organizației Mondiale a Sănătății privind riscul unui incident major. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat, miercuri, implicațiile unei eventuale utilizări a armei nucleare. Declarațiile vin în paralel cu reacții internaționale care indică riscuri globale, inclusiv economice și umanitare.

Cristian Diaconescu explică de ce utilizarea armei nucleare ar duce la izolarea totală a unui stat

Scenariul nuclear în Orientul Mijlociu este privit de Cristian Diaconescu ca fiind extrem de puțin probabil în forma sa directă, însă cu riscuri indirecte majore, generate de atacuri asupra infrastructurii sensibile. Fostul ministru de Externe a subliniat că, în actualul context geopolitic, orice stat care ar recurge primul la arma nucleară ar deveni imediat izolat pe plan global.

El a explicat că există deja precedente strategice la nivel internațional care descurajează astfel de acțiuni.

„Este o gândire după intervenţia în Ucraina. Cine ar folosi primul arma nucleară, indiferent de conflict, ar fi izolat instantaneu în întreaga lume. De exemplu, China a trecut în strategia lor de securitate naţională: niciodată China nu va fi prima care va lovi cu arma nucleară. Nu cred că aşa ceva se poate întâmpla, o lovitură directă cu arma nucleară” a declarat Cristian Diaconescu.

În același timp, el a atras atenția asupra unor riscuri indirecte, generate de operațiuni militare convenționale asupra instalațiilor nucleare iraniene. În acest context, utilizarea unor arme de mare penetrare ar putea produce efecte greu de controlat.

„Dar, există posibilitatea, ca odată ce se loveşte o instalaţie, se folosesc buster bunker, bombele acelea de penetrare foarte puternice, încercând să se distrugă acolo unde Iranul ar avea instalaţiile de îmbogăţire a uranului. Este vorba, se pare de 440 kg, la care Iranul n-a vrut să renunţe. S-a pus la masa negocierii în discuţie, 440 kg îmbogăţite la 60%. Arma nucleară este cu îmbogăţire la 90%. Iranul a refuzat la masa negocierii, iar în 2 luni a început această criză” a explicat acesta.

Declarațiile sale subliniază faptul că, deși un atac nuclear direct este improbabil, escaladarea conflictului prin lovituri asupra infrastructurii nucleare poate genera consecințe similare.

„Deci, acolo ar putea, chiar dacă nu se doreşte direct, să se genereze o situaţie la care Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) trebuia să transmită un astfel de mesaj” a adăugat Cristian Diaconescu.

Avertismente internaționale privind consecințele globale ale conflictului din Iran

Scenariul nuclear în Orientul Mijlociu este luat în calcul și de organisme internaționale, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, care monitorizează atent evoluțiile din regiune și impactul potențial asupra populației. Oficialii ONU au transmis că există o stare de alertă crescută în ceea ce privește riscurile radiologice.

Directorul regional al OMS pentru Mediterana de Est a subliniat că instituția își adaptează permanent planurile de intervenție pentru astfel de situații.

„Personalul este pregătit pentru un incident nuclear, inclusiv un atac asupra unei instalații nucleare sau utilizarea de arme” a declarat Hanan Balkhi.

Potrivit acesteia, consecințele unui astfel de incident ar depăși cu mult granițele regiunii afectate și s-ar putea întinde pe perioade de zeci de ani. Ea a invocat exemple istorice pentru a ilustra amploarea riscurilor.

„Pagubele ar putea afecta regiunea și întreaga lume, iar consecințele s-ar resimți timp de decenii”, a explicat oficialul, făcând referire la Cernobîl, Hiroshima și Nagasaki, unde impactul uman a fost devastator.

În paralel, ministrul german de Externe a atras atenția asupra efectelor în lanț pe care le-ar putea genera extinderea conflictului din Iran. Johann Wadephul a avertizat că situația are potențialul de a declanșa o criză globală.

„Războiul are un potenţial real de escaladare, ceea ce ar putea arunca nu numai această regiune, ci întreaga lume într-o criză majoră” a declarat acesta.

Oficialul german a indicat inclusiv riscuri economice majore, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu îngrășăminte agricole, esențială pentru securitatea alimentară globală.

„Numai aprovizionarea cu îngrăşăminte agricole pe care o asigură regiunea este atât de importantă încât o absenţă prelungită ar ameninţa cu o criză alimentară în mari părţi ale Africii” a subliniat Wadephul.

Acesta a avertizat și asupra consecințelor umanitare, inclusiv posibile noi fluxuri de refugiați către Europa.

„Acest lucru ar trebui să provoace îngrijorare din cauza oamenilor care ar suferi şi, bineînţeles, din cauza fluxurilor de refugiaţi care ar putea rezulta” a adăugat ministrul german de externe.

În ceea ce privește soluțiile, Wadephul a arătat că intervențiile militare nu au generat în trecut schimbări stabile de regim.

„Nu este de aşteptat ca un astfel de raid militar să ducă la o schimbare ordonată de regim” a precizat acesta, amintind experiențele din Irak și Libia.

În final, oficialul german a insistat asupra necesității unei dezescaladări și a unui cadru de securitate regional.

„Trebuie găsit un punct în care obiectivele militare pe care şi le-au stabilit SUA şi Israelul să fie atinse”, după care ar trebui să urmeze reducerea tensiunilor și stabilizarea situației, inclusiv în zona strâmtorii Ormuz, unde securitatea rămâne fragilă.