Creșterea vârstei de pensionare. Anunțul MApN pentru personalul din apărare: Nu se schimbă calculul pensiei

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică, 17 mai 2026, că au fost analizate scenarii privind creșterea vârstei de pensionare în sistemul de apărare, pentru eficientizare și economii, dar fără decizii finale, deoarece guvernul nu are puteri de modificare legislativă, acum.

Radu Miruţă dă asigurări că NU se schimbă modul în care se calculează pensia pensionarilor militari

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că au fost analizate mai multe variante privind creșterea vârstei de pensionare în sistemul de apărare, dar că, fiind un guvern interimar, nu se mai pot lua astfel de decizii în acest moment.

El a fost întrebat la TVRInfo despre un posibil proiect de lege legat de creșterea vârstei de pensionare în structurile de forță ale statului. Miruță a explicat că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost format un grup de lucru care a analizat mai multe scenarii.

Oficialul român a mai spus că discuțiile au pornit de la câteva principii importante și că nu se va schimba modul de calcul al pensiilor militare, lucru care îi îngrijora pe unii. El a precizat că această schimbare nu era nici măcar inclusă în variantele de lucru discutate.

Miruță a explicat că în Ministerul Apărării variantele analizate nu ar fi avut efecte majore deoarece vârsta reală de pensionare este, în medie, cu aproximativ 4–5 ani mai mare decât pragul minim prevăzut de lege. El a menționat că o eventuală economie de bani obținută prin creșterea vârstei de pensionare ar putea fi folosită pentru Ministerul Apărării, pentru a corecta unele probleme apărute în 2017 legate de pensiile militarilor.

„S-au analizat nişte scenarii, dar guvernul acum, fiind un guvern interimar, nu mai poate lua o astfel de decizie, în interiorul guvernului. Am plecat de la nişte principii. Nu se schimbă modul în care se calculează pensia pensionarilor militari, că asta era o temere şi ne-am împotrivit şi asta nu era nici măcar în forma lucrată până în momentul respectiv.

Am mai urmărit un principiu, că dacă se adună nişte bani din aplicarea unei vârste de pensionare mai ridicate, parte din banii aceia să îi economisim la Ministerul Apărării, pentru a corecta nedreptatea făcută pensionarilor militari în 2017”, a declarat Miruţă.

Ilie Bolojan a anunțat anterior creșterea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști

Ilie Bolojan spunea, cu câteva zile în urmă, înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură, că vârsta de pensionare pentru militari și polițiști va crește deoarece, în opinia sa, nu există altă soluție pentru a susține sistemul de pensii. El a anunțat că săptămâna viitoare va fi prezentată o propunere în acest sens.

Bolojan a explicat că în România sunt tot mai puțini oameni care lucrează și plătesc contribuții, în timp ce numărul pensionarilor este în creștere. Din acest motiv, statul trebuie să contribuie suplimentar la bugetul de pensii, altfel nu ar putea fi plătite toate pensiile.

El a mai spus că problema este influențată de scăderea populației active și că generațiile viitoare de muncitori vor fi mult mai mici decât cele care ies acum la pensie. De aceea, consideră că oamenii vor trebui să muncească mai mult timp pentru ca sistemul să fie sustenabil.

Premierul Bolojan a precizat că vârsta medie de pensionare în România este sub 60 de ani, deoarece unele categorii se pensionează foarte devreme, chiar între 47 și 52 de ani. În opinia lui, acest lucru nu mai poate fi susținut pe termen lung.

El a afirmat clar că vârsta de pensionare pentru militari și polițiști va crește și că se va lucra la o propunere concretă în perioada următoare.

Totodată, Bolojan a explicat că există diferențe între tipurile de muncă din armată și poliție, dar, în general, sistemul actual are dezechilibre care trebuie corectate treptat. El a mai spus că eventualele economii ar putea fi folosite pentru ajustări ale pensiilor, însă schimbările nu se pot face rapid și trebuie aplicate treptat.

„Statul român trebuie să alimenteze, în afară de contribuţiile care le-au făcut cei care au lucrat în România, fondul de pensii, pentru a putea plăti pensiile din România. De ce se întâmplă asta? Sunt câteva fenomene pe care trebuie să le corectăm. Unul pe care, din păcate, nu-l putem influenţa, demografia. Gândiţi-vă că generaţia mea, generaţiile mele, cei născuţi în anii 68-70, suntem 450.000, 500.000 de oameni.

Când noi vom ieşi la pensie, cei care lucrăm în afara sectorului militar, pentru că deja colegii mei sunt toţi la pensie la 56 de ani, dar peste 7-8 ani când vom ieşi la pensie, generaţiile care vor intra pe piaţa muncii vor fi de 200.000 de oameni, de 250.000 de oameni. Deci, că ne place, că nu ne place, în anii următori, dacă vrem să avem un sistem de pensii cât de cât suportabil, care să achite pensii, trebuie să avem mai mulţi oameni care lucrează şi trebuie să avem mai mulţi oameni care lucrează mai mult.

De ce? Pentru că avem categorii care se pensionează la 47, 48, 50, 52 de ani şi că ne place, că nu ne place. Nu pentru că aveam un premier sau altul. Astea sunt date de realitate economică. Pentru aceste categorii care au posibilitatea de pensionare mult prea devreme, nu mai este sustenabil să se meargă pe această creştere. Va creşte vârsta de pensionare, a militarilor, a poliţiştilor, nu există altă posibilitate.

Astăzi, vârsta de pensionare, conform legii, se pot pensiona la 48 de ani, cred, şi cred că vârsta medie este puţin peste 50 de ani. Nu poţi să dai o cifră exactă, pentru că una este să fii paraşutist sau scafandru, şi alta este să fii la popotă în spate. Adică sunt situaţii diferite, şi aici e o problemă de detaliu. Dar, inevitabil, vârsta de pensioare va trebui crescută. Am ajuns într-adevăr într-o situaţie care, pe bună treptate, nu e în regulă, ca, de exemplu, un colonel care a ieşit acum şapte ani la pensie, să aibă o pensie mult mai mică decât un caporal, un maestru militar care este acum, iar asta nu poate fi corectată de pe o zi pe alta.

Din punctul meu de vedere, în condiţiile în care se stabileşte creşterea vârstei de pensionare, din economiile care se fac, ar trebui să se ia o sumă de bani, nu pot să dau acum cifre în care, treptat, treptat, să se vină cu anumite ajustări, dar când ai creat nişte dezechilibre enorme, nu poţi să corectezi lucrurile de pe o zi pe alta, şi nu mi se pare normal să, din nou, să dau nişte speranţe care nu pot fi onorate, pentru că am colegi care sunt militari pensionari, am oameni care îi respect, şi trebuie să mă văd că e pe stradă mâine când nu mai sunt premier şi nu fac astfel de lucruri”, a spus Ilie Bolojan.