Salariul minim și solicitarea patronatelor pentru un mecanism de protecție a companiilor
Salariul minim ar trebui majorat doar în paralel cu introducerea unor instrumente de sprijin pentru firmele aflate în dificultate, avertizează reprezentanții mediului de afaceri. În cadrul unei conferințe de presă dedicate pachetului de măsuri pentru relansarea economiei și creșterea competitivității României, Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a atras atenția asupra riscurilor pe care le implică o creștere necorelată cu productivitatea.
Acesta a explicat că industriile care depind în mod semnificativ de salariul minim sunt, în prezent, cele mai expuse efectelor negative ale schimbărilor economice. Potrivit lui Dan Șucu, sectoare precum HoReCa, industria mobilei sau industria textilă resimt deja presiuni puternice, iar o nouă creștere a costurilor salariale ar putea accentua dificultățile existente.
„Creşterea salariului minim trebuie condiţionată de crearea unei plase de siguranţă în perioade dificile ale unor întreprinderi. Situaţia în piaţă este relativ simplă pentru că exact industriile care depind foarte mult de salariul minim sunt cele mai afectate în momentul de faţă de această repoziţionare economică.
Dacă vorbim de HoReCa, de industria mobilei, de industria textilă şi de alte industrii care sunt extrem de mult legate de salariul minim, cu siguranţă acestrea sunt cele mai afectate.
În ultimii patru ani salariul minim a crescut cu aproape 80% în condiţiile în care productivitatea a crescut sub 20%. Diferenţa dintre ele se duce în preţuri, în inflaţie, în lipsă de competitivitate. Asta e realitatea”, a spus Şucu, potrivit Agerpres.
În lipsa unor măsuri compensatorii, patronatele avertizează că pierderea competitivității poate duce la închiderea unor afaceri și la dispariția locurilor de muncă. Din acest motiv, Concordia solicită reintroducerea unui mecanism de tip Kurzarbeit, inspirat din modelul german, care să permită firmelor să traverseze perioadele dificile fără a apela la concedieri definitive.
„Noi solicităm noi ca înainte de deciziile de mărire a salariului minim, să creăm împreună o plasă de siguranţă, să recreăm ideea de Kurzarbeit (program guvernamental de sprijin, inspirat din modelul german n.r.), în aşa fel încât în perioadele dificile ale unor întreprinderi, acestea să fie ajutate, să aibă pe o anumită perioadă şomaj tehnic sau variante mai favorabile, pentru a nu fi în situaţia de a pune lacătul”, spune preşedintele Concordia.
Dan Șucu a subliniat că activitatea economică nu este constantă și că firmele pot traversa atât perioade favorabile, cât și momente de recul. În acest context, patronatele cer o abordare flexibilă, care să permită companiilor cu un istoric fiscal corect să beneficieze de sprijin temporar. Acesta a explicat faptul că o întreprindere nu are totdeauna o situaţie pozitivă în economie.
„Sunt perioade în care lucrurile merg foarte bine, sunt perioade în care lucrurile merg mediu şi sunt şi perioade în care lucrurile merg rău. Noi cerem o plasă de siguranţă pentru întreprinderile care au activat în piaţă, care şi-au adus o contribuţie serioasă la buget, care au plătit taxe cel puţin trei ani şi care pot să treacă şi printr-o perioadă mai dificilă”, a arătat Dan Şucu.
Salariul minim crește de la 1 iulie 2026, potrivit acordului din coaliție
Salariul minim va ajunge la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026, conform deciziei anunțate de coaliția de guvernare, reunită la Palatul Victoria. Acordul politic stabilește un calendar clar, dar a generat reacții critice din partea sindicatelor, care contestă amânarea aplicării majorării.
Pe lângă creșterea salariului minim, coaliția a decis și reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat complet începând cu anul 2027. Reprezentanții Guvernului au precizat că măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru anul 2026.
Potrivit autorităților, aceste decizii vor fi incluse în proiecția bugetară pentru anul viitor, urmând să țină cont de constrângerile fiscale și de obiectivele de consolidare bugetară. Totuși, sindicatele consideră că amânarea creșterii salariului minim contravine legislației existente.
Salariul minim și reacția sindicatelor: acuzații privind încălcarea mecanismului legal
Salariul minim stabilit de la jumătatea anului este considerat de Blocul Național Sindical drept o decizie incorectă și lipsită de fundament economic și social. Reprezentanții BNS susțin că România dispune, începând cu 2025, de un mecanism clar și predictibil pentru stabilirea salariului minim, agreat de toate părțile implicate.
Sindicaliștii amintesc că mecanismul a fost adoptat prin HG nr. 35/2025 și se bazează pe indicatori precum evoluția PIB, rata inflației, productivitatea muncii și coșul minim de consum, fiind în concordanță cu standardele europene și internaționale.
„Nimeni nu a contestat această formulă la momentul adoptării ei de către Guvern, tocmai pentru că este corectă din punct de vedere economic, respectă principiile economiei de piață și angajamentele internaționale asumate de România.
Aplicarea formulei legale indică în mod clar că salariul minim brut pentru anul 2026 trebuie să fie de cel puțin 4.325 lei începând cu 1 ianuarie, nu de la jumătatea anului. Amânarea creșterii până la 1 iulie echivalează, în fapt, cu o înghețare a salariului minim pentru primele șase luni ale anului și are efecte directe și grave asupra unui număr foarte mare de salariați”, avertizează BNS.
Datele prezentate de sindicate arată că inflația ridicată și productivitatea muncii pun presiune suplimentară pe veniturile angajaților plătiți la nivel minim. În acest context, decizia Guvernului este considerată o abatere de la cadrul legal existent.
,,Decizia coaliției privind creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 este una ticăloasă care întărește constatarea că actuala clasă politică se comportă ca și cum ar fi stăpânii României. De ce? Avem o lege în vigoare, aprobată de Parlament, care stabilește că salariul minim crește de la 1 ianuarie! Este legea care transpune Directiva europeană privind salariul minim. Apoi, avem o Hotărâre de Guvern nr. 35 din 2025 care stabilește indicatorii, calcule și analiză de impact pentru determinarea salariului minim. Toate acestea sunt evaluate și prezentate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale după estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Stabilirea valorii salariului minim nu este o negociere la tarabă, ci este rezultatul unor evaluări tehnice, în baza unor criterii și a unor indicatori clar stabiliți!”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin.
Salariul minim și efectele asupra puterii de cumpărare
Salariul minim înghețat în termeni reali va reduce semnificativ puterea de cumpărare a angajaților, avertizează BNS. Sindicaliștii estimează că, la finalul anului 2026, nivelul real al salariului minim ar putea fi mai scăzut decât în 2024, în special pentru lucrătorii vulnerabili.
Potrivit datelor prezentate, aproximativ 1,8 milioane de salariați se află în intervalul de venituri 4.050 – 4.350 lei, iar peste 849.000 de angajați vor avea veniturile înghețate timp de încă șase luni la nivelul de 4.050 lei.
„De la 1 iulie 2026, numărul celor plătiți cu salariul minim va crește la peste 1,8 milioane de salariați. Menținerea deducerii fiscale de 300 va afecta suplimentar, de la 1 iulie, peste un sfert de million de lucrători aflați în plaja 4.326 lei – 4.525 lei întrucât vor avea venituri salariale nete mai mici decât cei plătiți cu salariul minim de 4.325 lei. Cu o astfel de abordare în politica fiscală și a salariului minim, România consolidează una dintre cele mai toxice piețe de muncă din U.E. și adâncește sărăcia în muncă”, consideră BNS.
Blocul Național Sindical solicită Guvernului să revină asupra deciziei și avertizează că peste două milioane de lucrători vor resimți presiuni majore în 2026, în condițiile în care inflația a erodat deja câștigurile obținute la începutul anului 2025.
