Patronatele vor eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Dan Șucu, Concordia: O frână mai mică rămâne tot o frână

Impozitul minim pe cifra de afaceri se află din nou în centrul dezbaterilor economice, după ce coaliţia de guvernare a decis reducerea acestuia şi eliminarea sa ulterioară. Anunţul a fost făcut miercuri, la Palatul Victoria, şi a generat reacţii imediate din partea patronatelor şi a partidelor politice.

Impozitul minim pe cifra de afaceri, văzut de patronate ca o frână persistentă pentru economie

Impozitul minim pe cifra de afaceri continuă să fie perceput de organizaţiile patronale drept un obstacol structural pentru investiţii, chiar şi în condiţiile în care nivelul acestuia urmează să fie redus. Confederaţia Patronală Concordia a reacţionat public după decizia coaliţiei, subliniind că diminuarea procentului nu schimbă natura problemei.

Într-o conferinţă de presă susţinută joi, preşedintele Concordia, Dan Şucu, a explicat poziţia mediului de afaceri faţă de calendarul anunţat de guvern. Acesta a arătat că, din punct de vedere economic, menţinerea impozitului, chiar şi într-o formă diminuată, produce efecte negative similare.

„Ca principiu, o frână mai mică rămâne tot o frână”, a declarat Dan Şucu, răspunzând unei întrebări legate de reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2026 şi eliminarea acestuia din 2027.

Reprezentanţii Concordia susţin că măsura anunţată de coaliţie înseamnă doar o atenuare parţială a impactului, nu o rezolvare reală. Potrivit confederaţiei, eliminarea completă a impozitului ar fi avut un efect semnificativ asupra fluxurilor de capital din economie.

„Eliminarea acestui impozit ar fi eliberat în economie 1,3-1,5 miliarde lei pentru investiţii productive în sectoare esenţiale precum IT&C, comerţ, transport şi producţie. IMCA va continua să descurajeze şi să blocheze investiţii în domenii cu valoare adăugată mare, afectând capacitatea companiilor de a se dezvolta şi a concura în regiune şi pe pieţele internaţionale”, precizează confederaţia patronală.

Impozitul minim şi cadrul legal: ce prevede legislaţia în vigoare

Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus prin Legea nr. 296/2023, ca parte a unui pachet mai amplu de măsuri fiscale adoptate la finalul anului trecut. Reglementarea vizează contribuabilii mari, cu o cifră de afaceri anuală care depăşeşte pragul de 50 de milioane de euro.

Conform legii, impozitul se aplică în situaţiile în care impozitul pe profit datorat este mai mic decât nivelul de 1% din cifra de afaceri. În aceste cazuri, companiile sunt obligate să achite impozitul la nivelul minim stabilit, indiferent de profitabilitatea reală.

Miercuri, coaliţia de guvernare, reunită la Palatul Victoria, a anunţat oficial că a ajuns la un acord pentru modificarea acestui mecanism fiscal. Decizia prevede reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026 şi eliminarea completă a acestuia din anul 2027.

Anunţul a venit într-un context mai larg de discuţii privind atractivitatea României pentru investiţii străine şi impactul politicilor fiscale asupra mediului economic. Tema a fost abordată şi de premierul Ilie Bolojan, într-un interviu acordat miercuri.

„Una dintre taxele stabilite în anii trecuți a fost cea de 1% pe cifra de afaceri, care a afectat companiile mari. Problema este că unul dintre efectele acestor măsuri a fost scăderea la jumătate a volumului de investiții străine în România. În condițiile în care câștigurile sunt reduse, le creăm probleme.

Trebuie să eliminăm sau să reducem această taxă.

Trebuie să cădem de acord în coaliție. Au existat discuții în ultimele 3 săptămâni între reprezentanții economici ai celor 4 partide, pentru a veni cu o soluție”, a declarat Ilie Bolojan.

Impozitul minim în negocierile politice: rolul USR şi condiţiile PSD

Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost şi un subiect central în negocierile dintre partidele din coaliţia de guvernare, iar USR susţine că a avut un rol determinant în decizia finală. Formaţiunea afirmă că a propus mai multe variante de eliminare a impozitului şi că reducerea anunţată reprezintă un compromis politic.

Într-un comunicat transmis joi, USR a explicat că decizia de eliminare din 2027, precedată de reducerea din 2026, a fost luată la iniţiativa sa, după discuţii îndelungate în cadrul coaliţiei. Potrivit partidului, PSD ar fi condiţionat această măsură de creşterea salariului minim.

„La propunerea USR, coaliţia de guvernare a decis eliminarea din 2027 a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), precedată de înjumătăţirea acestuia de la 1 ianuarie 2026. USR a criticat măsura încă de la introducerea ei, în decembrie 2023, şi a cerut în mod repetat anularea acestui impozit care înseamnă costuri suplimentare pentru companiile româneşti şi reducerea competitivităţii lor pe piaţa internaţională”, spune USR într-un comuncat.

În grupul de lucru al coaliţiei care a analizat impactul IMCA, USR a fost reprezentată de senatorul Cristian Ghinea şi deputatul Adrian Echert. Formaţiunea precizează că a prezentat mai multe scenarii de eliminare, însă PSD a legat acceptarea măsurii de majorarea salariului minim.

Deputatul USR Adrian Echert a detaliat efectele pe care impozitul le-a avut asupra investiţiilor şi pieţei muncii, invocând consultările cu mediul de afaceri şi dezbaterile organizate în Parlament.

„Din toate discuţiile cu mediul de afaceri a reieşit că IMCA a dus la pierderea mai multor investiţii şi locuri de muncă în România. Decizii de extindere, capacităţi noi au fost amânate, anulate sau făcute în alte ţări care nu au aşa ceva. S-au pierdut din acest motiv mii de locuri de muncă şi alţi bani care să intre în economie din noile investiţii şi noi locuri de muncă ce ar fi putut fi create. Printre cele mai afectate de acest impozit sunt chiar firmele româneşti care lucrează în zona de distribuţie şi au marje foarte mici”, declară deputatul USR Adrian Echert, membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

Acesta a amintit şi de dezbaterea organizată în noiembrie, la care au participat reprezentanţi ai AmCham şi ai unor companii care generează peste 20% din PIB-ul României. Potrivit USR, toţi participanţii au semnalat efectele negative ale IMCA, introdus în decembrie 2023 şi aplicat din ianuarie 2024.

„Este o falsă temă că acest impozit afectează doar multinaţionalele, este un populism al celor care nu înţeleg că se pierd locuri de muncă ale românilor de aici. De exemplu, firmele Ford şi Dacia operează cu marje foarte mici în producţie de maşini, chiar 3% în unele cazuri. Pentru ei impozitul pe profit echivalează, din cauza acestui IMCA, cu o rată de până la 50% din profit, iar în alte industrii e cu mult peste. Unele companii ajung pe pierdere din cauza impozitului”, precizează deputatul USR Adrian Echert.

Potrivit unei analize publicate la finalul lunii noiembrie de Confederaţia Patronală Concordia, cele mai afectate sectoare sunt comerţul, producţia şi serviciile, iar în unele cazuri nivelul efectiv de impozitare ajunge să depăşească cu peste 200% impozitul pe profit. În paralel cu decizia privind IMCA, coaliţia a convenit şi asupra reducerii unor cheltuieli bugetare şi a majorării salariului minim la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026.