Creșterea aparatului administrativ în Republica Moldova, criticată pe fondul declinului demografic și economic: Populația scade, economia pică, dar armata de funcționari crește

În Republica Moldova, dezbaterea privind eficiența administrației publice revine în prim-plan, pe fondul scăderii populației și al presiunilor economice persistente. Criticile vizează extinderea aparatului bugetar și creșterea costurilor de funcționare ale statului, în contextul în care deputatul Alexandr Stoianoglo susține că există o discrepanță tot mai mare între realitatea socio-economică și evoluția structurilor administrative, în ciuda unui moratoriu privind angajările în sectorul public.

Creșterea aparatului administrativ în Republica Moldova, criticată pe fondul declinului demografic și economic

În Republica Moldova, dezbaterea privind dimensiunea administrației publice revine în atenție, pe fondul unor evoluții demografice și economice considerate negative de o parte a clasei politice. Criticile vizează în special extinderea aparatului bugetar, în condițiile în care populația este în scădere, iar economia continuă să se confrunte cu presiuni structurale.

Deputatul Alexandr Stoianoglo susține că există o discrepanță tot mai vizibilă între realitatea socio-economică și dinamica instituțiilor de stat. În opinia sa, deși este în vigoare un moratoriu privind angajările în sectorul public, apar în continuare inițiative care ar duce la majorarea numărului de posturi și la crearea de noi structuri administrative.

„Matematica absurdului: populația scade, economia pică, dar armata de funcționari crește”, a scris deputatul.

Presiuni asupra bugetului public și eficiența administrației

Potrivit criticilor formulate, extinderea aparatului administrativ implică automat creșterea cheltuielilor publice destinate salariilor și întreținerii instituțiilor de stat. Acest fenomen ar putea genera, pe termen mediu, o presiune suplimentară asupra bugetului național și asupra contribuabililor.

În același timp, se atrage atenția asupra riscurilor legate de eficiența instituțională. O administrație extinsă, dar insuficient optimizată, poate duce la suprapuneri de atribuții, procese decizionale lente și dificultăți în implementarea reformelor publice.

„Aparatul de stat se transformă într-un mecanism de păstrare a puterii politice și întreținere a unui bazin electoral loial, plătit din bani publici”, afirmă deputatul.

Digitalizare vs. birocrație extinsă

Un alt punct central al dezbaterii este raportul dintre digitalizarea administrației și creșterea numărului de funcționari. În teorie, transformarea digitală ar trebui să conducă la simplificarea proceselor administrative, reducerea costurilor și creșterea transparenței.

Cu toate acestea, criticii fenomenului semnalează că, în practică, digitalizarea nu a fost întotdeauna însoțită de reducerea aparatului birocratic, ci uneori chiar de extinderea acestuia. Această evoluție este considerată contradictorie față de obiectivele declarate ale reformei administrației publice.

„E timpul să oprim acest conveier al birocrației care a ajuns să lucreze doar pentru el, uitând complet de interesul societății”, a conchis Stoianoglo.

Argumente privind reforma structurală

În viziunea lui Alexandr Stoianoglo, soluțiile ar trebui să pornească de la o evaluare sistemică a instituțiilor publice și a fiecărei funcții administrative. Scopul declarat al unei astfel de analize ar fi identificarea redundanțelor și eficientizarea structurii de stat.

De asemenea, este invocată necesitatea orientării administrației către rezultate concrete, cu reducerea nivelurilor intermediare de decizie și eliminarea structurilor considerate neproductive.