Petrolul sare spre 120 de dolari pe baril după blocarea Strâmtorii Ormuz și reducerea producției în Orientul Mijlociu
Prețul petrolului începe săptămâna aceasta cu cotații apropiate de 120 de dolari pe baril, aproape duble față de nivelul de la începutul anului și cu aproximativ 65% peste nivelul înregistrat la debutul conflictului din Orientul Mijlociu.
În primele tranzacții din Asia, petrolul european de referință Brent a fost cotat direct la 107 dolari pe baril, după o creștere bruscă încă de vineri seara. Investitorii au reacționat rapid la semnalele că statele producătoare de hidrocarburi din Golful Persic încep să își limiteze producția, pe fondul blocajelor logistice provocate de război.
Situația este agravată de faptul că navele comerciale nu mai pot tranzita normal Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale lichefiate la nivel global. În aceste condiții, producătorii se confruntă cu lipsa spațiilor de depozitare, deoarece exporturile au fost puternic afectate.
După aproximativ două ore de tranzacționare pe piețele asiatice, cotația Brent a depășit 118 dolari pe baril, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 28% față de nivelul de vineri.
Este cel mai ridicat nivel înregistrat din vara anului 2022, când numeroase state au introdus sancțiuni împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei. Ulterior, prețul a coborât ușor până la aproximativ 116 dolari pe baril, nivel de la care se deschid tranzacțiile pe piețele europene.
Producția Irakului scade cu 70% din cauza blocajului din Strâmtoarea Ormuz
Criza energetică este amplificată de reducerea masivă a producției de petrol din Irak, scrie Reuters. Producția din principalele câmpuri petroliere din sudul țării a scăzut cu aproximativ 70%, ajungând la doar 1,3 milioane de barili pe zi, potrivit a trei surse din industrie citate de Reuters.
Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, aceste câmpuri produceau aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi, ceea ce arată amploarea perturbărilor din sectorul energetic regional.
Un oficial al companiei de stat Basra Oil Company, care gestionează producția și exporturile din sudul Irakului, a explicat că depozitele de țiței au ajuns la capacitate maximă. În aceste condiții, producția rămasă după reducerea majoră este direcționată către rafinăriile interne pentru a asigura necesarul de combustibil al țării.
Strâmtoarea Ormuz are o importanță strategică majoră pentru piața globală a energiei. Aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitează această rută maritimă îngustă, care leagă Golful Persic de Oceanul Indian.
Exporturile Irakului au scăzut dramatic în ultimele zile. Duminică, livrările au ajuns la aproximativ 800.000 de barili pe zi, deoarece doar două petroliere au reușit să încarce petrol. Navele nu mai pot circula liber către terminalele din sudul țării, din cauza riscurilor de securitate și a blocajelor din strâmtoare.
Două surse din sectorul petrolier au avertizat că exporturile ar putea fi oprite complet dacă alte petroliere nu vor ajunge la terminalele sudice ale Irakului în perioada imediat următoare.
Japonia se pregătește să elibereze petrol din rezervele strategice
În paralel, guvernul Japoniei analizează măsuri de urgență pentru a face față eventualelor perturbări ale aprovizionării cu petrol. Autoritățile de la Tokyo au cerut unui depozit național de petrol să se pregătească pentru o posibilă eliberare de țiței din rezervele strategice, pe fondul reducerii livrărilor din Orientul Mijlociu provocate de criza cu Iranul.
Parlamentarul japonez Akira Nagatsuma, membru al partidului de opoziție Centrist Reform Alliance, a declarat pentru Reuters că un oficial al organizației Japan Organization for Metals and Energy Security de la baza națională de stocare a petrolului din Shibushi i-a transmis că unitatea a primit vineri instrucțiuni de pregătire din partea agenției guvernamentale pentru resurse naturale și energie.
Potrivit acestuia, momentul în care ar putea fi eliberate efectiv rezervele strategice nu este încă stabilit. De asemenea, nu se știe dacă și alte baze de stocare din Japonia au primit instrucțiuni similare.
Un oficial al agenției energetice aflate în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei a refuzat să comenteze informația, iar reprezentanții bazei Shibushi nu au fost disponibili imediat pentru declarații. De asemenea, organizația JOGMEC nu a putut fi contactată în afara programului de lucru.
Baza Shibushi, situată în sudul Japoniei, este unul dintre locurile în care sunt păstrate rezervele strategice de petrol ale țării.
Dependenta Japoniei de petrolul din Orientul Mijlociu este extrem de ridicată. Aproximativ 95% din importurile de țiței ale țării provin din această regiune, iar circa 70% dintre acestea sunt transportate prin Strâmtoarea Ormuz, rută care a devenit practic blocată după atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului.
În prezent, Japonia dispune de rezerve strategice de petrol echivalente cu aproximativ 254 de zile de consum intern, una dintre cele mai mari capacități de stocare din lume. Aceste rezerve includ stocuri deținute direct de stat, rezerve ale companiilor private și stocuri comune realizate împreună cu state producătoare de petrol.
Ultima dată când Tokyo a apelat la aceste rezerve a fost în 2022, când Agenția Internațională a Energiei a coordonat o eliberare globală de petrol după invazia Rusiei în Ucraina.
Washingtonul spune că perturbările vor dura doar câteva săptămâni
Autoritățile americane estimează însă că actualele perturbări ale pieței energetice ar putea fi de scurtă durată. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că prețurile petrolului și gazelor naturale ar urma să scadă odată ce Statele Unite vor reduce capacitatea Iranului de a ataca navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Într-un interviu acordat Fox News Sunday, oficialul a explicat că planul administrației americane este ca petrolul, gazele naturale, îngrășămintele și toate produsele transportate din Golful Persic să poată circula din nou prin strâmtori în viitorul apropiat.
Wright a precizat că armata americană reduce în mod semnificativ capacitatea Iranului de a lovi navele comerciale cu rachete și drone, iar acest proces urmează să se accelereze în zilele următoare.
Potrivit acestuia, autoritățile americane vor acționa cu prudență, însă fluxurile energetice ar urma să revină relativ curând la normal.
Secretarul Energiei a estimat că perturbările actuale ale pieței vor dura doar câteva săptămâni și nu luni întregi.
„Credem că este un preţ mic de plătit pentru a ajunge într-o lume în care preţurile energiei vor reveni la nivelurile anterioare.
Iranul va fi în cele din urmă lipsit de capacitatea de a ameninţa transporturile, iar acest lucru va permite mai multe investiţii, comerţ liber şi o reducere a riscurilor pentru aprovizionarea cu energie”, a afirmat Chris Wright.
Poziția președintelui SUA, Donald Trump, este una similară.
Această creştere este „un preţ foarte mic de plătit pentru pacea şi securitatea Statelor Unite şi a lumii”.
„Numai proştii pot gândi altfel!”, a scrie liderul de la Casa Albă pe pagina sa de Truth Social, asigurând că preţurile petrolului „vor scădea rapid odată ce ameninţarea nucleară iraniană va fi eliminată”.
