Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, despre recesiunea tehnică: Nu este o surpriză. Consolidarea fiscală rămâne prioritatea zero

România a consemnat oficial recesiune tehnică în 2025, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, potrivit datelor statistice publicate recent. Contracția economică vine pe fondul unei încetiniri începute încă din 2024 și al unor corecții bugetare ample. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, explică de ce această evoluție nu trebuie confundată cu o criză economică profundă și de ce consolidarea fiscală rămâne prioritatea zero.

Recesiunea tehnică, explicată de Cosmin Marinescu

Recesiunea tehnică în care a intrat România trebuie analizată cu rigoare economică și fără exagerări, consideră Cosmin Marinescu, care atrage atenția asupra diferenței esențiale dintre o contracție punctuală și o criză economică de amploare.

Datele oficiale arată că PIB-ul României a scăzut cu -0,1% în trimestrul al treilea din 2025 și cu -1,9% în trimestrul al patrulea, comparativ cu trimestrele anterioare. În termeni tehnici, această succesiune de două trimestre negative confirmă intrarea în recesiune tehnică.

„La manual, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrul anterior.

Diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu, ca manifestare profundă și durabilă, este una esențială”, explică viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, recesiunea economică propriu-zisă presupune o deteriorare amplă și persistentă a activității economice, cu efecte extinse asupra veniturilor, investițiilor și pieței muncii, ceea ce nu este automat cazul în actuala situație.

În ultimii trei ani, zece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Germania, Austria, Estonia, Ungaria și Irlanda, au trecut prin episoade de recesiune tehnică. Doar Germania, Austria și Estonia au ajuns la recesiuni economice de profunzime, în principal pe fondul crizei energetice generate de războiul din Ucraina. În acest context, evoluția României trebuie plasată în cadrul european mai larg.

Încetinirea a început în 2024, pe fondul dezechilibrelor bugetare

Analiza prezentată de Cosmin Marinescu indică faptul că faza descendentă a ciclului economic nu a debutat în 2025, ci era deja vizibilă cu un an înainte, pe fondul unor dezechilibre fiscale majore.

Recalculările statistice arată că și în 2024 au existat două trimestre consecutive de scădere economică, de -0,4%, ceea ce ar fi echivalat, retrospectiv, cu o recesiune tehnică. Cu toate acestea, anul s-a încheiat cu o creștere modestă, de 0,9%, susținută de un stimul fiscal considerabil.

Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB (ESA), iar majorarea cheltuielilor publice a fost orientată în principal către consum. Cererea internă suplimentară a fost acoperită în mare parte din importuri, ceea ce a adâncit dezechilibrele externe și a alimentat deficitele gemene – bugetar și de cont curent.

În acest cadru, ajustarea bugetară a devenit inevitabilă, avertizează viceguvernatorul BNR.

„Nicio economie nu poate crește sănătos pe seama deficitelor bugetare severe, care maschează performanțele și amână costurile”, a transmis acesta.

Ajustarea fiscală din 2025 a redus consumul și a tensionat piața muncii

În 2025, măsurile de consolidare fiscal-bugetară au avut un impact direct asupra cererii interne, în special asupra consumului populației, care s-a contractat încă din primul trimestru al anului, cu -0,6%.

În perioadele descendente ale ciclului economic, gospodăriile devin mai prudente și își reduc cheltuielile, iar companiile își ajustează planurile de investiții și controlează mai strict costurile. Aceste mecanisme au devenit vizibile pe parcursul anului.

Rata șomajului s-a apropiat de maximele ultimilor ani, iar numărul locurilor de muncă vacante s-a redus la niveluri comparabile cu perioada ajustărilor din 2010-2012. Indicatorul deviației PIB (output-gap) arată că economia se află pe o traiectorie descendentă încă din 2024, iar deficitul de cerere s-a accentuat în 2025.

Investițiile și fondurile europene, noul motor de creștere

Deși ritmul de creștere economică din 2025 a fost modest, de 0,6%, structura acesteia indică o schimbare importantă de model, în care investițiile au început să joace un rol mai relevant decât consumul.

Au fost înregistrate evoluții favorabile în investițiile în utilaje, mijloace de transport și construcții noi. La finalul anului 2025, creditele bancare pentru finanțarea echipamentelor au depășit 30% din totalul creditelor acordate companiilor, în creștere față de anul precedent.

Fondurile europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, reprezintă un pilon esențial al acestui proces, fiind direcționate către reforme și investiții cu potențial de creștere a competitivității economiei.

Consolidarea fiscală rămâne prioritatea zero

În analiza sa, Cosmin Marinescu subliniază că ajustarea bugetară nu are alternativă sustenabilă, în condițiile nivelului ridicat al deficitului și al riscurilor asociate deteriorării ratingului de țară.

Fără consolidare fiscală, costurile de finanțare ar fi crescut, iar stabilitatea macroeconomică ar fi fost vulnerabilizată. Orice ajustare de anvergură implică un cost pe termen scurt în planul creșterii economice, însă acumularea datoriei publice ar fi generat presiuni mult mai mari în viitor.

Politica monetară a adoptat în 2025 o abordare de tip „wait-and-see”, menținând rata dobânzii de referință într-un echilibru între combaterea inflației și protejarea activității economice. În schimb, politica fiscală nu își poate permite relaxări premature.

„Eforturile de ajustare vor fi cu atât mai sustenabile pe măsură ce economia își va accelera ritmul anual de creștere”, concluzionează Cosmin Marinescu.