Mediul de afaceri din România cere în mod ferm eliminarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri)
Mediul de afaceri din România lansează un nou apel ferm către decidenții politici pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), în contextul discuțiilor privind construcția bugetului de stat pentru anul 2026.
Reprezentanții companiilor atrag atenția că acest impozit, introdus inițial cu caracter temporar, a devenit una dintre cele mai mari frâne pentru investițiile private, cu efecte vizibile deja în economie.
Un sondaj recent derulat în rândul a 80 de companii arată dimensiunea impactului: 64% dintre firme au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiții după introducerea IMCA, în timp ce aproape 60% semnalează efecte majore asupra operațiunilor curente.
Într-un context macroeconomic complex, marcat de încetinirea economiei, tensiuni geopolitice și presiuni bugetare, organizațiile din mediul privat susțin că impozitarea bazată pe cifra de afaceri, indiferent de existența profitului, contravine principiilor economice fundamentale și nu se regăsește în niciuna dintre economiile dezvoltate ale Uniunii Europene.
Această formă de taxare, afirmă mediul de business, ignoră particularitățile sectoriale, volatilitatea piețelor și marginile de profit diferite ale companiilor, penalizând în special firmele cu activitate intensivă și marje reduse.
Cu astfel de măsuri, România devine tot mai puțin atractivă pentru investitorii străini
Un alt argument major adus de mediul de afaceri este deteriorarea atractivității României pentru investitorii străini. Deși cota oficială de impozit pe profit rămâne 16%, una dintre cele mai reduse din regiune, introducerea IMCA duce în practică la situații în care rata efectivă de impozitare poate urca până la 90% pentru unele companii, în funcție de domeniu și structura costurilor.
Reprezentanții companiilor avertizează că acest lucru pune România într-o poziție competitivă inferioară față de țări precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, unde fiscalitatea este mai predictibilă, iar taxarea nu se aplică în absența profitului. Prin urmare, investitorii noi sunt reticenți să intre pe piață, știind că vor fi obligați să plătească impozit chiar și în anii în care proiectele lor se află în faza firească de pierdere inițială.
De asemenea, mediul de afaceri atrage atenția că IMCA afectează întreg lanțul economic – de la producție la distribuție – fiind aplicat cumulativ, ceea ce generează distorsiuni majore pe piață. În acest mod, costurile suplimentare se transmit în prețurile finale, alimentând inflația și reducând competitivitatea produselor românești.
Într-un moment în care companiile din România sunt nevoite să se adapteze la transformările din lanțurile valorice europene și la cerințele legate de competitivitatea economică și securitatea regională, mediul privat consideră că menținerea IMCA echivalează cu ratarea unei oportunități strategice pentru economia națională.
Baza de impozitare a statului se poate reduce, ca urmare a dispariției de firme și a scăderii investițiilor
Pe termen mediu, companiile avertizează că măsura riscă să reducă semnificativ baza de impozitare a statului, prin dispariția firmelor vulnerabile și diminuarea investițiilor care generează locuri de muncă, productivitate și venituri fiscale sustenabile.
Mai mult, mediul de afaceri se declară îngrijorat de posibilitatea ca eventualele scăderi de venituri bugetare să fie compensate în viitor tot prin creșterea poverii fiscale asupra sectorului privat și asupra consumatorilor, perpetuând un cerc vicios al instabilității fiscale.
Rezultatele sondajului derulat în rândul companiilor participante subliniază clar amploarea efectelor: dintre cele 80 de companii care au răspuns, 55 au declarat că sunt deja afectate direct, în multiple sectoare economice; 64% au modificat planurile de investiții; iar circa 60% raportează impact major asupra resurselor disponibile pentru investiții, asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare, politicilor de personal și, în unele cazuri, asupra restructurărilor.
În acest context, reprezentanții mediului de afaceri afirmă că prelungirea aplicării unei taxe introduse cu caracter temporar, în absența unor reforme structurale autentice – precum combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea administrației, îmbunătățirea conformării voluntare și eficientizarea cheltuielilor publice – este profund inechitabilă pentru companii.
Astfel, mediul privat solicită din nou eliminarea IMCA și construirea bugetului pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil și aliniat practicilor europene, considerând că doar o arhitectură fiscală stabilă poate asigura încrederea necesară investițiilor pe termen lung în economia României.
Semnatarii apelului către autorități
AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România
AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România
BRCC – Camera de Comerț Britanico-Românâ
BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească
CONCORDIA – Confederația Patronală Concordia
CCIBRP – Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală ROMÂNIA-PORTUGALIA
CCIFER – Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România
CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România
CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România
FIC – Consiliul Investitorilor Străini
HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia – România
