Consum mărit de energie și gaze din cauza viscolului. De ce plătesc românii de 3 ori mai mult decât în Spania

Hidroenergia și gazele naturale continuă să fie principalele surse de electricitate ale României, dar prețurile rămân mai mari decât în Franța sau Spania, chiar și de 3 ori. Depozitele de gaze sunt umplute peste media europeană. Autoritățile au anunțat reglementarea prețurilor la gaze până în 2027, iar noi capacități energetice vor intra în producție pentru a asigura stabilitatea și diversificarea surselor.

România își menține hidroenergia și gazele ca surse principale de electricitate

Hidroenergia și gazele naturale au fost miercuri principalele surse de electricitate în România, fiecare cu ponderi semnificative în producția națională, potrivit datelor publicate de Transelectrica, operatorul de transport al energiei.

La ora 13:47, producția totală de electricitate a României era de 8.066 MW, dintre care 1.889 MW proveneau din hidrocentrale, adică 23,43% din total, în special de la compania de stat Hidroelectrica.

Energia pe bază de gaze a fost de 1.607 MW, respectiv 19,9%, incluzând termocentrala Petrom de la Brazi și centralele municipale de tip CET care furnizează energie termică pentru încălzire.

Energia eoliană a reprezentat 1.338 MW (16,59%), în timp ce energia nucleară, asigurată de Nuclearelectrica prin centralele de la Cernavodă, a fost de 1.330 MW (16,49%).

Energia solară a furnizat 1.105 MW (13,7%), scrie libertatea.ro, iar energia pe bază de cărbune a contribuit cu 724 MW (8,98%), provenind în principal de la Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului.

În plus, energia din biomasă și cea din instalațiile de stocare au avut ponderi reduse, de 0,77% și respectiv 0,14%.

Prețurile energiei rămân mai mari decât în unele state europene

Chiar dacă România produce electricitate din surse diversificate, prețurile rămân ridicate comparativ cu alte țări europene.

Conform portalului EuEnergy, prețul energiei pentru ziua următoare a fost miercuri de 73 de euro/MWh, mai mult decât dublu față de Franța (30 euro/MWh) și triplu față de Spania (21 euro/MWh).

În schimb, prețurile din România sunt sub cele din Germania (109 euro/MWh), Italia (112 euro/MWh), Polonia (131 euro/MWh), Suedia (128 euro/MWh) și Finlanda (130 euro/MWh).

Mai mulți factori au influențat evoluția prețurilor în România: închiderea termocentralelor pe cărbune fără construcția unor capacități noi, lipsa interconexiunilor cu Austria și Ungaria care împiedică importul de energie ieftină și impactul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care a dus la creșterea importurilor.

În perioada următoare, se așteaptă ca mai multe capacități să intre în producție, inclusiv termocentralele de la Iernut și Mintia, precum și noi capacități pe gaze la Complexul Energetic Oltenia.

Stocurile de gaze din România sunt peste media europeană

În privința gazelor, România a consumat miercuri 59,3 milioane metri cubi, din care 23,5 milioane metri cubi au fost produși intern, 18,6 milioane extrase din depozite subterane și 17,2 milioane importate, conform datelor Transgaz.

Depozitele naționale sunt umplute în proporție de 41,23%, peste media europeană de 33,02%, dar sub nivelurile înregistrate în Polonia (55,94%) și Bulgaria (46,38%). În țările cu o climă blândă în această perioadă, lucrurile stau mai bine ca în România – Portugalia (76,69%), Spania (56,87%), Italia (50,47%).

De la 1 aprilie este prevăzută liberalizarea prețurilor la gaze, ceea ce ar putea duce la scumpiri între 8% și 20% pentru consumatorii casnici. În context, premierul Ilie Bolojan a anunțat reglementarea prețurilor până la 31 martie 2027.

Ministerul Energiei a publicat marți proiectul de ordonanță de urgență (vezi aici detalii), potrivit căruia prețul final facturat de furnizori va include costurile de achiziție și furnizare, tarifele reglementate de ANRE, TVA și accize. Producătorii vor avea prețul plafonat, iar furnizorii nu vor mai beneficia de mecanisme de compensare.