Constructorii solicită reducerea impozitelor pe muncă. Taxa pe cifra de afaceri aplicată brutal face mai mult rău

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) solicită reducerea impozitelor pe muncă, aplicarea „nuanțată” a taxei pe cifra de afaceri, compensarea facturilor restante pe care autoritățile publice le datorează constructorilor și acordarea de credite cu dobândă parțial subvenționată.

Aceste propuneri vor fi discutate luni cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu scopul de a susține continuarea proiectelor de infrastructură și dezvoltarea economică a țării.

Constructorii cer aplicarea nuanțată a taxei pe cifra de afaceri

Întâlnirea de la Ministerul Finanțelor vine în urma unor adrese trimise anterior Guvernului de patronatele din construcții. FPSC subliniază că taxa pe cifra de afaceri trebuie aplicată cu măsură, nu brutal, pentru a evita efecte negative asupra companiilor. În prezent, impozitul minim pe cifra de afaceri se aplică firmelor cu afaceri de peste 50 de milioane de lei.

„Noi suntem optimişti şi, în sensul ăsta, noi încercăm din nou, ca de fiecare dată, să venim cu propuneri către Guvernul României şi am primit o veste bună de la domnul preşedinte (n.red. Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii) că suntem aşteptaţi luni de domnul ministru de Finanţe, pentru a duce mai departe propunerea noastră legată de aceste proiecte”, a afirmat vicepreşedintele FPSC, Irinel Gheorghe.

O altă propunere vizează compensarea datoriilor pe care statul le are către constructori cu obligațiile fiscale ale acestora. Patronatele susțin că autoritățile locale fac cheltuieli care nu reflectă responsabilitatea statului central, ceea ce creează dezechilibre în rambursarea sumelor datorate constructorilor.

„Nu suntem invitaţi, sper eu, formal, ci în urma unor adrese pe care le-am făcut noi. Vedem cât de mult, dacă ei ne vor explica nouă că nu-s bune sau vor mai multe lămuriri. Punctele, în primul rând, se referă la taxe. Noi suntem pe ideea de a reduce anumite taxe, mai ales pe cele pe muncă, taxa de 1% din cifra de afaceri nu de a fi aplicată brutal. Poate să fie şi 2%, dar depinde în ce context şi pentru ce. Adică trebuie un pic nuanţată.

Ea era prevăzută iniţial ca să combată tendinţa unor companii, mai ales străine, de a exporta profitul, de a-l duce la ei în ţară şi de a nu plăti impozitul pe profit. Una e una, alta e alta. S-a reuşit acest lucru, parţial, dar pe de altă parte ai făcut un bine şi ai făcut de două ori mai mult rău. Deci, trebuia făcut nuanţat şi aşa făcusem şi noi propunerile la vremea respectivă. În continuare, vom merge pe ideea de a reduce impozitele pe muncă – se pot mări impozitele pe alte lucruri, pe proprietate, pe dividende, pe alte componente, evident pentru a echilibra bugetul. Mai mult decât atât, noi nu suntem atât de visceral împotriva măririi salariului minim. Am demonstrat-o în breasla noastră”, a completat acesta.

Nu există o evidență clară a facturilor restante

De asemenea, nu există o evidență clară a facturilor restante, iar discrepanțele dintre lucrările realizate și cele facturate sunt mari din cauza birocrației și întârzierilor la plată.

„Vă dau un exemplu, acela al datoriilor, al compensării. Dacă eu am o datorie la dumneavoastră de 7 lei şi dumneavoastră o datorie la mine de 2 lei, în condiţiile astea datoria reală e de 5 lei. Aceste compensări trebuie făcute. Statul zice aşa: eu, Guvernul, nu sunt responsabil de autorităţile locale. Autorităţile locale nu reprezintă statul. Când vrea, reprezintă statul, sunt statul, când nu vrea, nu sunt statul. Şi aici autorităţi locale se aventurează în cheltuieli, la care ulterior eu, autoritate centrală, dacă fac aceste compensări, voi pierde nişte încasări, pentru că autorităţile locale au făcut mai multe cheltuieli decât erau ele capabile.

Şi nu este fair, pentru că unii sunt mai cumpătaţi, alţii sunt mai puţin cumpătaţi, iar aceia care nu sunt cumpătaţi iau din banii celorlalţi. Şi cu treaba asta trebuie găsită o soluţie. (…) Această compensare, după părerea mea, trebuie realizată (…) mai ales acum că s-au mărit şi se vor mări foarte mult în următorii ani impozitele pe proprietate, care de regulă se duc la autorităţile locale. Autorităţile locale vor avea posibilitatea să aibă bugete în momentul ăla, să îşi compenseze impozitele pe proprietate cu datoriile pe care le fac ei”, a subliniat Cristian Erbaşu.

Pentru susținerea proiectelor, FPSC propune și accesul la credite cu dobândă parțial subvenționată, sprijinite de stat, în colaborare cu CEC Bank, Exim Bank și Banca de Investiții și Dezvoltare.

„Nu există o evidenţă a sumei facturilor (…), din păcate, este o discrepanţă extrem de mare între valoarea lucrărilor realizate de constructori şi valoarea lucrărilor facturate de constructori. De ce? Birocraţia este utilizată mai ales de stat, pentru că privatul are un interes să se ruleze, în momentele astea extrem de parşiv. Când ştie că nu are bani, îţi cere pentru o factură un munte de documente. E imposibil să nu găsească el ceva şi te amână la nesfârşit. Când are bani mai ales dacă trebuie să facă plăţi rapide că altfel pierde fondurile europene, îţi lasă o factură cu 5 hârtii, pentru că acolo este interesul lui să consume banii şi se trezeşte la un moment dat, după ce s-a făcut plata, vin controalele că, aoleu, plata aia n-a fost în regulă făcută”, a completat şeful FPSC.

Aceste credite ar viza firmele de construcții care au proiecte în desfășurare

Aceste credite ar viza firmele de construcții care au proiecte în desfășurare, în special pe cele aflate sub 30% grad de execuție, pentru a asigura continuitatea lucrărilor și beneficiile sociale generate de proiectele respective.

„Ne ducem cu o propunere luni legată de proiectele care pot fi amânate (…) Sunt anumite firme de construcţii care au câştigat aceste proiecte şi care vor să le continue. Cum? Apelând la credite de la bănci comerciale şi propunerea noastră este ca statul să vină să susţină o parte din dobândă şi să garanteze, cumva, plata acelor credite. Domnul ministru ne-a promis că la întâlnirea pe care o să o avem o să fie prezente cele trei bănci – CEC, Exim şi Banca de Investiţii – şi sper să găsim o rezolvare pe anumite proiecte, cele care sunt sub 30%, dar care sigur reprezintă, să spunem, un grad mare al costurilor de conservare, un grad mare al rezultatelor sociale care, nu ştiu, sunt generate în comunitatea respectivă. Adică, sigur, trebuie gândite şi astea, pentru că bănuiesc că aceste împrumuturi nu sunt într-un sac fără fund şi atunci trebuie gândite şi puse într-o anumită logică”, a completat vicepreşedintele Federaţiei, Irinel Gheorghe.

Federația Patronatelor Societăților din Construcții a prezentat aceste propuneri în cadrul conferinței „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”, organizată sâmbătă la Sinaia, eveniment la care a participat și Consiliul Concurenței. Obiectivul principal al acestor măsuri este de a facilita derularea proiectelor de infrastructură și de a sprijini dezvoltarea economică prin reducerea poverii fiscale asupra constructorilor.